Observarea preţurilor la alimente provoacă palpitaţii serioase!

luni, 12 septembrie 2022, 01:51
1 MIN
 Observarea preţurilor la alimente provoacă palpitaţii serioase!

Regina Elisabeta a II-a a murit, trăiască regele Charles al III-lea! Contraofensiva ucraineană merge bine pe frontul de est. Potrivit analiştilor de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), armata ucraineană a recucerit aproximativ 2500 de km pătraţi în zona Harkov, avansând cu rapiditate spre Kupyansk, Izium şi râul Oskil. Până aici, toate bune şi frumoase, dar comunicatele furnizate de INS pe tema preţurilor, coroborate cu rapoartele BNR pe tema inflaţiei, creează senzaţia de frig în oase înainte de sosirea anotimpului rece. De iarna care stă să bată la uşă, doar copiii în candoarea lor se vor mai bucura. În magazine, pieţe, oboare, oriunde mişună oamenii cu şacoşele sub braţ, auzi aceleaşi lucru: „preţurile la alimente au luat-o razna”!

Evoluţia preţurilor la produsele alimentare face parte din ancheta statistică a preţurilor de consum (calculul indicilor preţurilor de consum – IPC). Calculul IPC acoperă numai bunurile şi serviciile care intră în consumul direct al populaţiei (bunuri alimentare, mărfuri nealimentare, servicii). Acest indice este utilizat la determinarea puterii de cumpărare a salariilor, pensiilor, evaluarea nivelului de trai, măsurarea sărăciei, actualizarea valorii unor active, creanţe şi altele.

Observarea şi înregistrarea preţurilor/tarifelor de consum la produsele alimentare (ca şi la cele nealimentare şi servicii) se desfăşoară în 42 de localităţi, selectate din principalele aşezări urbane ale ţării, cum este şi municipiul Iaşi, în care se organizează puncte de observare (magazin/unitate prestatoare de servicii). Colectarea şi înregistrarea preţurilor se realizaeză de către operatori specializaţi ai direcţiilor judeţene de statistică. Pentru preţurile mărfurilor alimentare, colectarea şi înregistrarea preţurilor la un anumit sortiment (ex. pâine graham) se efectuează de trei ori pe lună, în timp ce la mărfurile nealimentare şi la servicii doar o singură dată pe lună.

Eşantionul de produse/mărfuri alimentare stabilit de INS cuprinde sortimentele cu pondere semnificativă în consumul populaţiei. Un sortiment (ex: pâinea albă fără sare, pâinea neagră, pâinea graham) reprezintă un bun destinat satisfacerii unor nevoi de consum ale populaţiei definit prin caracteristici tehnico-funcţionale specifice (materie primă, mod de ambalare, greutate, dimensiuni) selectat în cadrul unui post de cheltuieli (grupă de cheltuieli efectuate de consumatori pentru satisfacerea unor nevoi concrete de consum de bunuri alimentare).

Potrivit ultimului comunicat emis de INS pe tema evoluţiei preţurilor de consum, într-o singură lună (iunie 2022 faţă de mai 2022), preţurile produselor din grupa de mărfuri alimentare au crescut per ansamblu cu 0,6%. Preţuri mai mari s-au observat pentru ulei, slănină, grăsimi (+6,9%), citrice şi alte fructe meridionale (+3,2%), conserve din fructe (+1,8%), produse de morărit şi panificaţie, lapte şi produse lactate, zahăr, produse zaharoase şi miere de albine (+1,6%), cacao şi cafea (+1,3%), carne, preparate şi conserve din carne, băuturi alcoolice, peşte şi conserve din peşte (+1,1%), alte produse alimentare (+0,8%). Au scăzut preţurile pentru legume şi conserve de legume (-5,8%), fructe proaspete (-2,5%).

Dacă vom analiza cu cât au crescut preţurile la mărfurile alimentare, în luna iunie 2022 faţă de luna similară a anului 2021, rezultatul este de-a dreptul şocant pentru omul de rând: ulei, slănină, grăsimi (+46,0%), produse de morărit şi panificaţie (+22,5%), ouă (+17,4%), peşte şi conserve din peşte (+15,1%), legume şi conserve de legume (+14,8%), lapte şi produse lactate (+14,7%), cacao şi cafea (+12,5%), carne, preparate şi conserve din carne (+12,2%), zahăr, produse zaharoase şi miere de albine (+10,9%), alte produse alimentare (+8,4%), băuturi alcoolice (+7,6%), fructe şi conserve din fructe (+5,6%).

Tot ce înseamnă marfă alimentară produsă şi comercializată este influenţată şi de creşterea preţurilor la anumite mărfuri nealimentare, aşa-numitele „imput-uri”: combustibili (+41,3%), energie electrică, gaze şi încălzire centrală (+41,1%). Anul trecut, pentru un litru de motorină se achita în medie 6,5 lei, acum dăm 10 lei pe acelaşi produs. Pentru un drum de la Iaşi la Bucureşti, parcurs cu autoturismul, anul trecut plăteam circa 300 de lei, acum cheltuiala cu carburantul s-a dublat. Bunurile alimentare ajung în pieţe şi pe rafturile magazinelor cu mijloacele de transport care au nevoie de carburanţi, mentenanţă, inspecţie tehnică periodică, rovinietă, revizii tehnice, anvelope de sezon şi alte reparaţii. Toate aceaste înseamnă cheltuieli în plus pentru operatorul de transport, iar pentru consumator preţuri mai mari la raft.

Revenind la problema creşterii mari a preţurilor la mărfurile alimentare, statisticile INS arată că, în luna iunie 2022 comparativ cu luna iunie 2021, preţurile produselor agricole au crescut cu 30,66%. Această creştere s-a datorat în principal produselor vegetale. Preţurile produselor vegetale au crescut cu 32,31%. Această evoluţie a preţurilor înregistrată pe total produse vegetale în luna iunie 2022, faţă de aceeaşi lună a anului precedent, a fost determinată de creşterea preţurilor la grâu cu 80,57%, floarea soarelui cu 69,21%, orz/ orzoaică cu 58,55%, porumb boabe pentru consum cu 50,39%, castraveţi de câmp cu 38,51%, soia cu 36,96%, cartofi cu 33,27%, ceapă uscată cu 21,74%, fasole păstăi cu 18,50%, fasole boabe cu 16,36%, varză timpurie şi de vară cu 13,35%, morcovi cu 9,60%, căpşuni cu 4,53%.

Preţurile produselor animale au crescut cu 24,35%. Evoluţia acestor preţuri s-a datorat în principal creşterii preţurilor la ouă de găină cu 40,15%, carne de bovine – în greutate vie cu 28,39%, carne de pasăre – în greutate vie cu 26,70%, lapte de vacă cu 23,95%, porcine – în greutate vie cu 21,90%, carne de ovine – în greutate vie cu 10,96%, miere de albine cu 10,00%.

România este printre cei mai mari producători agricoli din Europa, după Ucraina şi Federaţia Rusă. La producţia de grâu, porumb, floarea soarelui, ţara noastră concurează cu marii producători din Franţa şi Polonia. Marea noastră problemă este procesarea produselor de origine vegetală sau animală. Avem cel mai mare deficit comercial înregistrat la mărfurile agroalimentare din toată Europa Centrală şi de Est. Preţurile mari la alimente descurajează consumul de bunuri proaspete, de calitate, sănătoase. Toate aceste probleme vor afecta indiscutabil calitatea vieţii în România.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi

Comentarii