Traficul de persoane în judeţul Iaşi. O evaluare statistică

Cu ajutorul FB mi-am reamintit că, pe data de 28 noiembrie 2019, la Palatul Culturii din Iaşi, am participat la lansarea cărţilor „Paşaport spre paradisˮ şi „Şopârle cu cheiţăˮ scrise de Lili Crăciun, prezentate de Liviu Antonesei. Ajuns acasă, am deschis „Paşaportul spre paradisˮ şi am început să citesc fără să mai ştiu de cei din jur, de timp, de faptul că trebuia să merg la serviciu a doua zi. Cartea te „furăˮ imediat, mai ceva ca un film de acţiune. „Paşaport spre paradisˮ este un roman şocant, inspirat din realităţile dure ale României în tranziţie, o poveste despre tinerele care provin din medii sărace, fără perspectiva unui trai mai bun, iluzionate sau amăgite de promisiunile salvării pe cont propriu în Occidentul prosper şi care cad victime ale traficului de persoane.

Lili Crăciun s-a născut la Fălticeni, oraş din care mulţi oameni deştepţi s-au ridicat şi au plecat în lumea largă, unde s-au afirmat ca oameni de ştiinţă şi de cultură. Doamna Crăciun a absolvit două facultăţi: Filosofia şi Dreptul. A activat ca învăţătoare, profesoară, consilier juridic şi, în final, iese la pensie ca notăriţă. Apoi, începe să scrie romane şi nu se mai opreşte. Are o viaţă cu bucurii şi necazuri, dezamăgiri şi împliniri, pe care o povesteşte frumos, din care ai ce învăţa.

Am citit romanul „Paşaport spre paradisˮ ca pe o anchetă sociologică a traficului de persoane. Povestea se centrează pe destinele a două tinere, din România şi Republica Moldova, care provin din familii cu probleme: sărăcie, deprivare materială, consum de alcool, incapacitate de a face faţă unor cheltuieli (educaţie, sănătate), depresie. E vorba despre acele medii sociale din care îţi doreşti cu tot dinadinsul să evadezi, să fugi cât te ţin picioarele, să cauţi altă viaţă. Dar unde, cum, cu cine? De la viaţa nenorocită în propria familie, săracă, cu lipsuri şi abuzuri… în braţele traficanţilor şi a consumatorilor de „carne vieˮ.

Despre povestea tristă şi dură a romanului „Paşaport spre paradisˮ mi-am reamintit săptămâna trecută, pe când asistam la prezentarea interesantă a colegiului Vicenţiu-Robert Gabor, în cadrul şedinţei Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică (ATOP, 19 septembrie 2023) Iaşi. De la abordarea literară, sociologic calitativă, vom trece la abordarea geostatistică, cantitativă a traficului de persoane în judeţul Iaşi. Datele care au fundamentat cercetarea cantitativă a traficului de persoane provin de la Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane (ANÎTP). În România perioadei 2015-2022, au fost identificate 5094 de victime ale traficului de persoane, ceea ce echivalează cu populaţia unei comune de dimensiuni medii spre mari. Dintre cele 5094 de victime detectate, 3926 (77%) erau de gen feminin şi 1168 (23%) de gen masculin. Cea mai întâlnită formă de exploatare a fost cea de natură sexuală, care reprezintă în fapt o formă veritabilă de sclavie modernă a femeilor. Pe o poziţie secundară se situează exploatarea prin muncă, mai des întâlnită în cazul victimelor de gen masculin.

Cele mai vulnerabile victime ale traficului de persoane sunt în general femeile, persoanele cu vârste între 13 şi 20 de ani, având un nivel redus de şcolarizare (majoritatea doar cu studii gimnaziale). Cele mai multe victime au fost exploatate în interiorul ţării, 2760 (54,2%); în afara ţării au fost exploatate 2334 victime (45,8%). Cele mai multe dintre fluxurile generate de traficul de persoane la nivel internaţional din România au fost orientate către Marea Britanie (18,8%), Germania, Italia, Spania, Franţa şi Austria.

La nivelul judeţului Iaşi, în intervalul 2015-2022, au fost detectate 272 de victime ale traficului de persoane, dintre care 216 (79%) victime erau femei şi 56 erau bărbaţi (21%). Majoritatea victimelor din judeţul Iaşi provin din mediul rural, 55% din totalul victimelor detectate. Ponderea victimelor din judeţul Iaşi din totalul naţional înregistrat în cei 8 ani acoperiţi de studiu a fost de 5,3%.

Pentru o analiză obiectivă a traficului de persoane la nivel regional, respectiv judeţean vom apela la mărimile relative. Să reţinem că, în cercetarea cantitativă (statistică), mărimile absolute au un conţinut concret şi se referă la numere exacte (ex: 272 victime ale traficului de persoane în judeţul Iaşi). Mărimile absolute se obţin prin prelucrări statitice elementare, în urma însumării unor numere sau prin calculul altor indicatori (ex: sporul natural care rezultă din diferenţa dintre numărul de născuţi-vii şi decese, sporul migratoriu ş.a.m.d.). Mărimile relative rezultă din compararea a doi indicatori statistici, ca diferenţă sau sub formă de raport. În acest articol, vom utiliza ca mărime relativă incidenţa traficului de persoane care se calculează ca raport între numărul de persoane traficate la 100.000 de locuitori. Astfel, în ceea ce priveşte incidenţa traficului de persoane, judeţul Iaşi a înregistrat în 2022 o rată de 3,3 victime ale traficului de persoane la 100.000 de locuitori, o valoare peste rata naţională, 2,6 victime la 100.000 de locuitori, inclusiv peste rata regională (Nord-Est) de 2,3 victime la 100.000 de locuitori.

Dintre cele 272 de victime cu domiciliul în judeţul Iaşi, 194 dintre acestea au fost exploatate din punct de vedere sexual, ceea ce reprezintă 71,3% din sfera acestei forme de infracţionalitate. Judeţul Iaşi este destul de conectat la piaţa internaţională a traficului de persoane. Din studiul perioadei 2015-2022 a rezultat că 114 victime au fost traficate la nivel internaţional (42%) şi 158 de victime la nivel naţional (58%). În ultimii ani s-a remarcat o tendinţă de diminuare a traficului de persoane la nivel intern şi o creştere a traficului de persoane pe plan internaţional, 80% dintre victimele detectate în anul 2022 au fost exploatate pe plan extern.

Victimele traficului de persoane cu domiciliul în judeţul Iaşi au fost exploatate în state precum: Mare Britanie (38,6%), Italia (18,4%), Germania (11,4%), Franţa (7,9%), Cehia (7%) şi Spania (4,39%). Ponderile ridicate înregistrate de Marea Britanie şi Italia indică prezenţa unor grupuri de crimă organizată ce operează în mod organizat în cele două state menţionate. Menţiunea finală este că statisticile prezentate tratează datele din perspectiva domiciliului victimei, iar grupurile infracţionale pot fi de oriunde de pe teritoriul României şi nu neapărat din judeţul Iaşi.

În loc de concluzii, să reţinem că cele mai vulnerabile victime ale traficului de carne vie sunt persoanele minore (vârsta între 13 şi 18 ani), majoritatea victimelor fiind de sex feminin. O altă vulnerabilitate identificată este faptul că o mare parte dintre victime, la momentul traficării, aveau un nivel scăzut de pregătire educaţională. Cercetările anterioare au arătat că, în fenomenele infracţionale, nivelul scăzut de educaţie poate vulnerabiliza victima din punct de vedere social şi/sau financiar. Majoritatea victimelor din judeţul Iaşi au fost racolate de prieteni şi cunoştinţe şi mai puţini de necunoscuţi. Există cazuri în care victimele traficului de persoane au fost racolate chiar de partenerii de viaţă, de soţi sau rudele de gradul I, ceea ce este de-a dreptul înfricoşător şi revoltător. Aceste cazuri de trafic de persoane arată starea de anomie la nivelul societăţii/ comunităţii, care poartă semnele degradării morale, destructurării familiale, educaţiei precare, consumerismului, diluarea unor valori care ţin de demnitatea persoanei, de respectarea drepturilor şi libertăţilor omului.

Notă: coatorii studiului „Evaluarea cantitativă a traficului de persoane în judeţul Iaşiˮ sunt prof.univ.dr. Octavian Groza, dr. Vicenţiu-Robert Gabor, Irina-Elena Năstase, prezentat iniţial la conferinţa anuală a Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuzaˮ, apoi la Autoritatea Teritorială de Ordine Publică (ATOP) Iaşi, 19 septembrie 2023.

Ciprian Iftimoaei este director adjunct la Direcţia Judeţeană de Statistică Iaşi şi lector asociat doctor la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi