A murit „restauratorul de aur“ al tramvaielor, inginerul Dorian Geba
anunturi
Eurotrip
grandchef
anunturi
Bolta rece
Oala cu Gust
anunturi

miercuri, 27.10.2021

A murit „restauratorul de aur“ al tramvaielor, inginerul Dorian Geba

GALERIE
geba
  • geba
- +

Inginerul Dorian Geba, de la RATP/CTP, era cunoscut în toată Europa pentru lucrările sale.

„Restauratorul de aur“ de la CTP, inginerul Dorian Geba, a murit subit la vârsta de 70 de ani. Inginerul care a restaurat 18 tramvaie vechi la RATP, actualul CTP Iaşi, a murit în dimineaţa zilei de 27 ianuarie. Inginerul era arhicunoscut în Iaşi, dar şi în Europa, pentru pasiunea sa pentru tramvaie. Dorian Geba va fi înmormântat sâmbătă, la ora 12, la cimitirul Eternitatea.

El s-a pensionat la sfârşitul anului 2012, iar Compartimentul Restaurare din cadrul fostului RATP a fost închis în 2014, din lipsă de activitate. Sub coordonarea lui, la RATP au fost recondiţionate 18 tramvaie. Inginerul Dorian Geba se pensionase dar rămăsese pasionat în continuare de tramvaiele vechi, dar şi de istoria veche a Iaşului. Tot el deţinea şi o colecţie impresionantă de bilete de tramvai, dintre care cele mai vechi sunt din anii '20.

„În cei 14 ani în care am alcătuit echipa de restauratori, am reabilitat 18 tramvaie. În 1999 am făcut tramvaiele 1 şi 2, primul fiind de transport călători, care circulă şi în prezent pe străzile Iaşului, iar celălalt, tramvaiul de măturat zăpada, există şi în prezent în depoul RATP. În depou mai existau două tramvaie cu perii rotative metalice care mai păstrau aproape jumătate din piesele originale de la începutul secoului XX, şi s-a luat hotărârea de a fi restaurat un tramvai de acest tip. Cele două tramvaie sunt tip AEG“, a precizat în anul 2014 jurnaliştilor Ziarului de Iaşi inginerul Dorian Geba.

Prin modernizarea tramvaielor de epocă, inginerul spunea că s-au adus în vistieria regiei mulţi bani, avându-se în vedere pierderile dezastruoase ale societăţii din ultimii ani. Numai că inginerul s-a pensionat în anul 2012. Şi nu după mult timp, compartimentul a fost desfiinţat. Pe de altă parte, faima reabilitărilor făcu­te de inginer şi echipa lui a ajuns în presa internaţională. Ieşenii au ajuns să fie renumiţi pentru că lucrau la restaurări cu unelte vechi, în condiţiile în care tramvaiele trebuiau verificate de două comisii.

„Tramvaiele au fost testate de două comisii, una care verifica autenticitatea istorică, iar a doua, gradul de siguranţă în exploatare. Pentru ca să treacă de prima comisie, la restaurare a trebuit să fie folosite unelte, maşini şi metode datând pe cât posibil din perioada de construcţie a tramvaielor. La RATP s-au păstrat unelte şi maşini în stare perfectă de funcţionare, de la începutul secolului XX. Este vorba despre maşini fabricate de Fleck Sohne, Krupp Grusonwerk AG şi Maschienen und Werkzeuge Herman Lembeke. Este vorba despre o presă pentru demontat roţile de pe osii, o forjă, o maşină de rindeluit, un ferăstrău circular cu bandă, un polizor, un strung cu batiu de lemn şi o maşină de bobinat bumbacul în două straturi pentru izolarea sârmelor de cupru“, ne preciza în anul 2014 inginerul Geba.

Metodele prin care inginerul Geba a reuşit să reabiliteze vagoanele de tramvai austriece au fost impresionante, ţinând cont că pentru multe dintre tramvaie nu a avut schiţe sau proiecte. Acest lucru a fost scos în evidenţă şi de presa internaţională, care a descris pe larg cum inginerul şi echipa de restaurare din Iaşi au lucrat.

„Dificultatea consta în faptul că existau doar fotografii, şi a trebuit să refacem proiecte la multe piese şi apoi să le producem. Am făcut măsurători chiar la fotografii de epocă, apoi am trecut la execuţie. De exemplu, pentru reproducerea exactă a stemei Iaşului din urmă cu 100 de ani, am realizat un mulaj al unei steme aflate pe un stâlp datând din acea perioadă, aflat în curtea Spitalului «Sfântul Spiridon». Este unul dintre singurii stâlpi din Iaşi existenţi care au fost construiţi înainte de anul 1900“, explica inginerul.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Şcoala în pătrăţele

Ioan Alexandru TOFAN

Şcoala în pătrăţele

Nu ştim să facem ore online sau să folosim calculatorul în şcoală, altfel decât ca pe un telefon mai mare. Putem învăţa, ce-i drept, dar asta cere timp. Dar putem, între timp, să încercăm să preţuim mai mult şcoala, iar apoi, cred, învăţământul online nu ar mai fi o problemă.

Filmuletul zilei

opinii

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Florin CÎNTIC

Un veac de singurătate: Regele Mihai (I)

Într-o tăcere asurzitoare, a trecut complet neobservată aniversarea celor o sută de ani de la naşterea ultimului Suveran al României. Între timp, s-a fâsâit şi cel mai mare miracol postdecembrist - transformarea haimanalelor securiste ale anilor 90 din detractori mizerabili ai monarhiei în propagandişti excitaţi care-şi smulgeau părul din cap şi îmbăloşau catafalcul regal cu elogiile lor false, în urmă cu patru ani. Dar de asta există arhivişti: să ne ajute să nu uităm! 

Era odată...

Radu PĂRPĂUȚĂ

Era odată...

Şi iernile parcă erau mai ierni pe vremea aceea! Ori poate să mă fi prea moşnegit eu şi să văd binele numai în trecut? Nu ştiu copil să nu fi mers cu uratul sau cu colindatul, că pe atunci ne lăsau părinţii, nu se temeau că o să păţim nu ştiu ce chestii nasoale şi nu ne dădeau o sută de lei sau de euro numai să stăm cuminţi acasă; şi răsuna tot satul pe atuncea de hăăăi-hăi, de pristandaua la muzicuţă, de zornăitul salbelor cu clopoţei ale mascaţilor sau de mugetul buhaiului (oare ştiţi ce-i acela „buhai” sau vă trebuie şi pentru asta o expoziţie etnografică?), cum nu găsiţi voi pe internet oricât aţi căuta.

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Alex VASILIU

Cronicarul muzical şi omul de cultură Liliana Gherman

Scriind în săptămânile trecute despre dirijorii Cristian Mandeal şi Ion Baciu, am selectat din comentariile concertelor orchestrei Filarmonicii ieşene, publicate de Liliana Gherman în revista „Cronica” din 1966 până în 1995. Erau analize de natură publicistică, spre înţelesul cititorului aflat pe o treaptă superioară a perceperii, a plăcerii în domeniul artei sunetelor cultivate, dornic să înţeleagă mai mult, să-şi pună în relaţie impresiile formate în sala de concert cu impresiile cronicarului. 

pulspulspuls

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Iacătă cine-s în realitate oamenii lui Dragnea de pe Bahlui în gios!

Ei bine, dragi cetitori, nu ştim dacă aţi găsit până acum timp ca să aruncaţi un ochi pe trecutul sau prezentul celor care sunt prezentaţi ca fiind oamenii lui Dragnea în târg, dar iote că noi am găsit oleacă de vreme şi, din ce-am aflat, ne-am pus deja mâinile-n cap când am văzut cam ce se prezintă pe piaţă, de către unii, ca fiind alternativa post-pandemică pentru votanţii PSD. 

Caricatura zilei

Cum să te prezinți corect la ANAF

Editia PDF

Bancul zilei

Cercetatorii ardeleni au descoperit ca oricâta mâncare le-ai da musafirilor, tot se îmbata.  

Parteneri

Alte publicatii

    Intrebarea zilei

    Ar trebui închise școlile dacă se trece de 6 la mie?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.