Afacerea de 7,8 hectare de pe Moara de Vânt: Primăria a dat, Mitropolia a luat, fie numele Domnului lăudat!

Ședința ordinară a Consiliului Local, întinsă peste trei ore, a decurs fără surprize. Din start, s-a evidențiat transferul pe care alianța PNL-PSD a ținut cu tot dinadinsul să îl facă în favoarea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei sub forma unui teren de 7,8 hectare situat în Moara de Vânt. Cei de la USR au propus amânarea proiectului de hotărâre, pentru ca ieșenii să aibă ocazia să-l parcurgă. De altfel, textul proiectului – la fel și celelalte proiecte de pe ordinea de zi – a fost afișat pe pagina de internet a Primăriei Iași cu mai puțin de două zile înaintea ședinței CL, și asta abia în urma cererii Ziarului de Iași. Termenul legal este de minim cinci zile. Propunerea a fost respinsă în bloc de ceilalți consilieri de la PNL și PSD.

Interpelări de încălzire

A urmat apoi o lungă sesiune de interpelări, precum cea referitoare la amenajarea unui poligon auto, pe care sateliții liberalilor o tot repetă parcă cu grijă, să nu-l supere pe primar. Dar Mihai Chirica le răspunde calm de fiecare dată că nu ține de el (răspunsul e mult mai lung, însă concluzia este aceasta). Au existat și interpelări punctuale, precum cea referitoare la reclamele la jocurile de noroc amplasate peste tot în oraș (nu e treaba Primăriei, ci a Parlamentului să le interzică – i-a răspuns edilul), pachete gratuite cu rechizite (aici, răspunsul a fost prompt: aproximativ o mie de ghiozdane cu rechizite a câte 120 de lei pentru copii inclusiv ai refugiaților), ori mizeria lăsată de stolurile de ciori în Parcul Copou (caz în care cei de la Servicii Publice au primit recomandarea să spele mai des băncile și scaunele de pe alei).

Cititi si: Pe repede înainte, Primăria dă o pomană de opt milioane de euro către Mitropolia Moldovei

Proiectele de pe ordinea de zi au fost parcurse apoi fără probleme. Propunerile au fost aprobate unul după altul, doar cel prin care șeful Poliției Locale spera să transforme cinci posturi de execuție vacante în cinci posturi de execuție generale (contabilitate, protecția muncii și resurse umane) fiind respins.

Graba a stricat proiectul. L-au reparat în timpul ședinței

Dacă un loc pentru un poligon auto e imposibil de găsit în tot Iașul, proiecte cu adevărat grandioase prind contur în imaginația primarului și a consilierilor săi. Ultimul dintre ele, impus pe ultima sută de metri pe ordinea de zi, a stârnit cele mai aplicate discuții – de contestare, din partea consilierilor USR, respectiv de slavă, din partea consilierilor partidelor de la guvernare. Este vorba despre propunerea de extindere a „teritoriului” Mitropoliei în Moara de Vânt.

Faptul că proiectul a fost făcut în pripă o demonstrează și confuzia din text, respectiv că cele 7,8 hectare ar fi venit din domeniul privat al Primăriei Iașului, în loc să fie cedate din domeniul public. Răzvan Timofciuc a spus că propunerea trebuia să fie făcută publică cu cel puțin o lună înainte, „astfel încât și noi, consilierii, și ieșenii să fie informați și să-și poată exprima un punct de vedere pentru că vorbim de cedarea unei suprafețe foarte mari din patrimoniul public al comunității către Mitropolia Moldovei și Bucovinei”.

Cititi si: Tur virtual în ”micul Vatican” de la Iași. Cum și cât se extinde Ansamblul Mitropolitan

Practic, „acordăm 7,8 hectare din proprietatea Municipiului Iași pentru realizarea unei investiții private”, a mai spus consilierul, motivând că accesul va fi plătit, nefiind vorba de o unitate școlară care să ofere un serviciu public gratuit către ieșeni. „Nu am văzut în acest proiect o condiție că la școala care se va construi să aibă acces fără plată de exemplu 30 la sută din populația școlară”, a adăugat el.

„O educație de calitate, sub semnul valorilor creștine”. Pe bani?

Așa cum am relatat deja, este vorba de o solicitare adresată mai demult de IPS Teofan, în numele Mitropoliei Moldovei, căruia primarul Mihai Chirica i-a răspuns cu o propunere în Moara de Vânt. Pe 15 martie, Înalt Prea Sfințitul îi mulțumește pentru sprijinul acordat proiectului de extindere a Școlii „Varlaam Mitropolitul”. „Apreciem profund eforturile și înțelegerea de care ați

dat dovadă în ceea ce privește importanța educației pentru dezvoltarea comunității locale. Este un Iucru deosebit de important ca tânăra generație să beneficieze de o educație de calitate, sub semnul valorilor creștine”, îi răspunde mitropolitul Moldovei și Bucovinei.

Potrivit conceptului de proiect care însoțește răspunsul, ambele documente fiind incluse în cele 31 de pagini ale proiectului de hotărâre votat de aleșii liberali și social-democrați, extinderea Şcolii „Varlaam Mitropolitul” înseamnă grădiniţă cu o capacitate de 200 de copii, şcoală primară şi gimnaziu pentru 800 de copii, liceu, fermă „pentru conexiunea copiilor cu natura şi gospodăria tradiţională” și chiar un pavilion de explorare a spațiului.

Școala „Varlaam Mitropolitul” este o cunoscută instituție de învățământ cu plată. De pe pagina ei de internet aflăm că taxa pentru anul școlar 2023-2024 la gimnaziu și liceu este 16.800 de lei, la care se adaugă 300 de lei pentru înscriere și, opțional, 28 de lei pe zi masa. Pentru un loc la școala primară, unde anul școlar coincide cu un an calendaristic (de la 1 septembrie până la 31 august), taxa este 23.760 de lei. La grădiniță, programul scurt (8-12.30) este evaluat la 14 mii de lei, iar cel lung (8-18), la 17,5 mii lei pe an, la acesta din urmă fiind obligatorie plata mesei.

Chirica: Primăria nu caută profit

„Nu este vorba de un transfer de proprietate, ci transferăm folosința către Mitropolia Moldovei în vederea elaborării unui proiect, care, înainte să vină la autorizare, trebuie prezentat și, după ce Consiliul Local își va da acordul prin transferul proprietății în totalitate sau pe unități construite, atunci va putea fi eliberată autorizația de construire pentru că așa spune legea: nu se pot elibera autorizații (de construire, n.r.) utilizând dreptul de folosință, ci doar prin utilizarea dreptului de proprietate sau de concesiune, acolo unde este cazul. Prin urmare, acolo suntem în momentul de față, nu înstrăinăm nicio palmă de pământ din proprietatea publică, ci dimpotrivă”, a spus primarul.

„Mitropolia Moldovei și-a luat această obligație, implicându-se în acest act absolut esențial pentru națiunea română privind educația, de a construi un campus școlar”, a mai spus Chirica. Primarul a admis că Școala „Varlaam Mitropolitul” „a fost prinsă în planul să spunem public de școli cu finanțare per elev”, comparând-o cu Școala „Junior” a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, care urmează să se extindă la rândul ei într-o clădire pusă la dispoziție de CJ. „Noi nu căutăm profit” din activitatea de educație, a încercat Mihai Chirica să pară convingător în finalul pledoariei.

Andrei Popescu, consilier USR, a intervenit spunând că e logic ca terenul să devină proprietatea Bisericii, dar că abținerea de la vot a grupului din care face parte este menită să penalizeze lipsa de transparență a administrației locale ieșene în acest „business”. Un asemenea proiect ar fi meritat o dezbatere, a conchis el, subliniind că opțiunea de vot nu e îndreptată împotriva Mitropoliei.
Proiectul a fost adoptat, iar cuvintele unui consilier care a bifat și PSD, și PNL în cariera sa politică au pus capăt ședinței: „Facem istorie”.

Ce spune legea

Sub șefia lui Bogdan Olteanu (la Camera Deputaților) și a lui Nicolae Văcăroiu (la Senat), Parlamentul emitea în iulie 2007 Legea nr. 239, care stipula în primul articol că „imobilele aflate în proprietatea statului ori a unităților administrativ-teritoriale, atribuite în folosință gratuită cultelor religioase după 1 ianuarie 1990, pot fi transmise fără plată în proprietatea unităților de cult deținătoare, în condițiile prezentei legi”.

Cititi si: Dezbatere: Planurile Arhiepiscopiei pentru aşezământul monahal din Pădurea Cetăţuia. Vor fi în discuţie defrişările

Contrar celor afirmate de primarul Mihai Chirica în fața consilierilor, legea menționată menționează la articolul 2 că transmiterea dreptului de proprietate se poate face practic imediat. În cazul atribuirii celor 7,8 hectare din Moara de Vânt, tot ce trebuie să facă Mitropolia este să depună la titularul dreptului de proprietate, adică la Primăria Iași, o cerere însoțită de copia legalizată a actului de atribuire în folosință gratuită a imobilului și care să cuprindă datele de identificare a solicitantului, numărul cadastral și adresa imobilului, precum și descrierea acestuia (suprafața construită, suprafața construită desfășurată, suprafața terenului etc.). Actul normativ prevede și că solicitarea poate fi respinsă, caz în care o nouă cerere poate fi depusă după cel puțin un an.

„Imobilele dobândite în condițiile prezentei legi nu pot fi înstrăinate și nu li se poate schimba destinația timp de 30 de ani de la data dobândirii dreptului de proprietate”, se mai arată în Legea 239/2007 la articolul 4.