Cea mai bogată comună din judeţ, venituri cât oraşele Tg. Frumos, Hârlău şi Podu Iloaiei la un loc

La capitolul "Venituri totale", administraţia Miroslavei o urmăreşte strâns pe cea a municipiului Paşcani. Datele centralizate de Ministerul Finanţelor Publice arată că prima a înregistrat anul trecut 69 de milioane de lei, în timp ce a doua a avut 72 de milioane. În 2020, diferenţa era de 12 milioane de lei. În acelaşi timp, Miroslava a avut cheltuieli de personal 9 milioane de lei, în timp ce Primăria Paşcani a alocat peste 16 milioane la acest capitol – e adevărat că la o populaţie aproape dublă faţă de cea din comuna suburbană Iaşului.

Şi comuna Ciurea a realizat 42,4 milioane de lei, cu cei 18 mii de locuitori ai săi. Cu un număr similar de locuitori, Tg. Frumos, Tomeşti, Holboca şi Hârlău au obţinut aproximativ aceiaşi bani, 26-28 milioane de lei. De remarcat performanţa comunei Erbiceni, care, cu venituri de 21,3 milioane, "a luat" comune mai mari precum Valea Lupului, Ţibăneşti, Popricani, Răducăneni, Deleni, Belceşti, dar şi oraşul Podu Iloaiei.

Cât priveşte banii europeni primiţi anul trecut, bani care se înregistrează de asemenea la categoria "Venituri", municipiul Iaşi a atras cea mai mare sumă, 148 de milioane de lei, cam cât a cheltuit cu personalul propriu (144,5 milioane). Şi Consiliul Judeţean a prins 87,6 milioane, însă cea mai performantă comună din acest punct de vedere, Ciurea, a primit 5,4 milioane de lei, mai mult decât municipiul Paşcani, 4,3 milioane.

În general, unităţile administrativ-teritoriale au închis anul 2021 cu excedent, dar sunt şi excepţii. Datele centralizate prezentate de Ministerul Finanţelor arată un deficit de 33,5 milioane de lei la Consiliul Judeţean. Dintre comune, Sineşti a încheiat anul 2021 cu cel mai mare minus, 1,76 milioane de lei, alături de Dolheşti, 1,6 milioane. În total, 29 de unităţi teritorial-administrative au încheiat anul trecut pe minus, practic o comună din trei, la care se adaugă CJ.

Top judeţe după venituri

Veniturile Municipiului Bucureşti au fost egale, anul trecut, cu veniturile primelor patru judeţe ca mărime la acest capitol: Cluj (3,08 miliarde lei), Timiş (2,91 miliarde), Iaşi (2,86) şi Constanţa (2,76). În Top 10 se mai află două judeţe din Moldova, Suceava (2,37 miliarde de lei) şi Bacău (2,05). Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, Mureşul încheie această grupă cu 2 miliarde de lei, ceva mai mult decât Ilfovul, următoarea clasată.

Administraţia judeţeană cu cele mai mari venituri anul trecut este cea din Iaşi, 593,4 milioane de lei. Clujul a avut cu 40 de milioane mai puţin, iar Maramureşul şi Suceava au fost umăr la umăr: 464 de milioane de lei. Imediat în urma lor, Timişul, cu venituri de 460 de milioane.

Însă, exceptând Bucureştiul, cea mai bogată primărie după venituri a fost cea din Cluj-Napoca, 1,29 miliarde de lei, mai mult decât fiecare dintre cele şase sectoare ale Capitalei. Doar municipalităţile din Iaşi (1,11) şi Timişoara (1,17) au mai avut venituri care au depăşit pragul de un miliard de lei.

Cu cele 79 de milioane constituite ca venituri, comuna clujeană Floreşti nu mai este prima din ţară. Topul celor mai bogate comune este condus acum de Chiajna, din Ilfov, care a strâns la buget 88 de milioane de lei. Miroslava completează podiumul.

Pe de altă parte, oraşul Voluntari (tot Ilfov) a înregistrat anul trecut venituri de peste 238 de milioane de lei, mai mult decât municipii reşedinţă de judeţ precum Alba Iulia, Deva, Botoşani şi Vaslui.