Caută 
Ieşenii nici nu mai ştiu ce aer respiră: de un an staţiile de măsurare nu mai merg. Oficialii mint cu neruşinare
5 MIN
Ieşenii nu ştiu nici acum cât de poluat este aerul în oraşul în care locuiesc. Motivul: majoritatea staţiilor care monitorizează calitatea aerului în judeţul nostru, şase la număr, tot nu au fost reparate, deşi a trecut aproape un an. Asta în condiţiile în care reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Iaşi au spus mereu că sunt probleme tehnice temporare: „Se rezolvă ”.
Din cele şase staţii, trei sunt în municipiul Iaşi, mai exact IS-1 Podu de Piatră, IS-2 Decebal Cantemir şi IS-3 Oancea Tătăraşi, însă doar IS-2 a funcţionat în ultimele luni, aşa că pe restul „se depune praful”. Celelalte staţii sunt în Aroneanu (IS-4), Tomeşti (IS-5) şi în Bosia Ungheni (IS-6), dar şi acestea merg cu întreruperi. Astfel că rămâne întrebarea dacă datele colectate sunt relevante pentru ca autorităţile locale să poată lua măsuri concrete de remediere a poluării la nivelul Iaşului, unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară, ori mai degrabă să fie forţate să facă ceva în acest sens. Aerul poluat omoară anual, indirect, mii de români, provocând boli precum cancer pulmonar, accident vascular cerebral şi infecţii respiratorii.
Din Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi – aferent lunii iunie 2023, întocmit de APM Iaşi – reiese că, luna trecută, doar staţia din Cantemir (IS-2) şi noua unitate mobilă (IS-M1), amplasată din iunie în Podu de Piatră (în locul „defectei” IS-1) au monitorizat calitatea aerului din municipiul nostru. A mai funcţionat şi staţia Bosia Ungheni (IS-6), însă este o staţie de fond rural. „În luna iunie 2023, staţiile IS-1 Podu de Piatră şi IS-3 Oancea – Tătăraşi au fost închise din motive tehnice, iar în staţiile IS-4 Aroneanu şi IS-5 Tomeşti analizoarele au fost defecte. Începând cu data de 01.06.2023, autolaboratorul de monitorizare a calităţii aerului, IS-M1 Podu de Piatră, monitorizează calitatea aerului în zona aflată sub influenţa traficului rutier din intersecţia mare Podu de Piatră din municipiul Iaşi. (…) Staţia IS-4 Aroneanu a funcţionat în parametri normali până pe data de 10 iunie 2023. După această dată, achizitorul de date s-a defectat, fiind o problemă tehnică temporară”, se menţionează în Raportul APM Iaşi.
La staţia IS-6, luna trecută au fost depistate 11 depăşiri ale valorii limită zilnice de 50 μg/m3 pentru indicatorul particule în suspensie PM10, un poluant extrem de dăunător pentru sănătatea umană. Aceste valori crescute au fost puse de APM Iaşi pe seama lucrărilor de modernizare a DJ 249 A, aflat în apropierea staţiei, şi alte surse locale corelate cu condiţiile meteo nefavorabile dispersiei poluanţilor în aer. De altfel, în mod surprinzător, la nivelul judeţului Iaşi transportul are o contribuţie scăzută la totalul emisiilor de particule în suspensie PM10/PM2,5, dar un aport major la totalul emisiilor de NOx în judeţ, conform APM Iaşi.
Din cauza lipsei unor contracte de mentenanţă între APM Iaşi şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, care să asigure reparaţiile în cadrul reţelei de monitorizare, de luni de zile ieşenii nu ştiu practic ce aer respiră. La începutul lunii trecute, APM Iaşi arăta într-un răspuns pentru „Ziarul de Iaşi” că serviciul este în curs de contractare, ceea ce nu s-a întâmplat nici până astăzi. Astfel, la benzen, de exemplu, o substanţă cancerigenă care poate afecta şi sistemul nervos, din cauză că analizoarele au fost închise, datele colectate pe întreg anul trecut au fost insuficiente pentru evaluarea calităţii aerului în toate cele trei staţii care monitorizează acest poluant (IS-1, IS-2 şi IS-6), potrivit datelor din Raportul preliminar privind calitatea aerului înconjurător în judeţul Iaşi pentru anul 2022, elaborat de APM Iaşi.
Pe de altă parte, staţia IS-2 monitorizează nivelul metalelor grele (Pb, Cd şi Ni), la fel de periculoase pentru sănătatea oamenilor, iar atât pe parcursul anului trecut, cât şi anul acesta ieşenii nu au fost expuşi la concentraţii peste valoarea limită anuală, potrivit rapoartelor APM Iaşi. Emisiile de metale grele în aer se generează preponderent în arderile din sectorul energetic, urmat de activităţile din sectorul transport şi sectorul industrie.
Cititi si: Bătaie de joc: în cel mai poluat oraş din ţară a mai rămas în funcţiune o singură staţie de măsurare a noxelor
„Ziarul de Iaşi” a mai abordat acest subiect şi la începutul lunii trecute, când APM Iaşi preciza că celelalte două staţii de monitorizare din oraş, adică IS-1 Podu de Piatră şi IS-3 Oancea-Tătăraşi, care nu mai funcţionează din luna august 2022, respectiv septembrie 2022, urmează să fie repuse în funcţiune „cât de curând”.
Până atunci, noi studii scot la iveală detalii îngrijorătoare: pe lângă alte boli grave asociate expunerii la poluanţi atmosferici sub formă de particule fine (PM10 şi PM2,5) – inclusiv cancer, anul acesta s-a ajuns la concluzia că PM2,5 poate creşte riscul de a dezvolta şi demenţă (vezi aici studiul Ambient air pollution and clinical dementia: systematic review and meta-analysis | The BMJ). APM Iaşi ne asigură însă că luna trecută, cel puţin, nu s-au înregistrat în municipiul nostru depăşiri ale valorilor limită zilnice pentru aceşti poluanţi, deşi există o singură staţie care stă „cu ochii pe ei”, mai precis cea din Cantemir (IS-2).
APM Iaşi mai arată că principalele surse de emisii în judeţul nostru pentru PM 10şi PM2,5, respectiv pentru emisii de precursori secundari de particule (NOx, SO2 şi NH3) provin din sectorul energie (emisii de PM10, PM2,5, NOx şi SO2+SOx), sectorul transport (emisii de Nox) şi sectoarele agricultură şi deşeuri (emisii de NH3). Din sectorul energie, emisiile cele mai mari de PM10 şi PM2,5 rezultă din arderile de combustibil solid în gospodăriile populaţiei pentru încălzire şi prepararea hranei, iar emisiile cele mai mari de SOx şi NOx rezultă din instalaţiile de ardere a combustibililor fosili în scop energetic.
