Luptă aprigă pentru transportul de pasageri în judeţ. Zeci de firme, contestaţii, sentinţe şi acuze

Primul lot, care are rute spre localităţi din nordul judeţului, este cel mai disputat. Patru ofertanţi se întrec să obţină cele nouă trasee incluse, dintre care opt au capăt municipiul Iaşi.

Câte trei oferte au fost depuse pentru loturile 10 şi 11. Grupa 10 include şapte trasee concentrate pe direcţia Tg. Frumos-Hârlău-Deleni, iar cealaltă are două, ambele curse rapide pe relaţiile Iaşi-Paşcani şi Iaşi-Hârlău.

Câte o singură ofertă concurează pentru loturile 3 (cel mai ieftin, 54 de milioane de lei pentru patru trasee care leagă de Iaşi localităţi din Dobrovăţ, Schitu Duca, Ciorteşti şi Dolheşti), 5 (opt trasee spre Miroslava, Voineşti, Lungani, Ţibana, Ţibăneşti şi Tansa) şi 9 (cu 12 trasee care au capăt municipiul Paşcani).

Două oferte individuale şi 21 din partea asocierilor de firme

Procedura s-a anunţat dificilă încă de la aprobarea hotărârii în plenul Consiliului Judeţean. Reprezentanţi ai societăţilor de transport au contestat gruparea traseelor la şedinţa din iulie, şefii CJ invitându-i să se asocieze ca să-şi crească şansele. Ceea ce s-a şi întâmplat: dintre cele 23 de oferte înscrise în licitaţie, doar două sunt individuale. Celelalte vin din partea unor asocieri de firme.

Interesant este că unii operatori participă în mai multe asocieri la licitaţii pentru diferite loturi. Farmacom Impex şi Auto Confort, de exemplu, concurează în alianţe diferite pentru şase grupe.

Primele contestaţii, în instanţă

Înainte de lansarea procedurii, trei acţiuni de contestare a prevederilor HCJ 259/2022 au fost iniţiate în instanţă. Două dintre ele au venit din partea transportatorilor, iar a treia, din partea administraţiei comunei Cozmeşti. Instanţa a dat câştig de cauză doar acesteia din urmă, suspendând hotărârea şi licitaţia pentru a doua grupă de trasee. Cozmeşti se regăseşte în acest lot, iar ceea ce l-a deranjat atât pe primarul Petrică Baltag este ruperea actualului traseu în două. Altfel spus, cei care fac drumul Iaşi-Cozmeşti trebuie să coboare la Răducăneni, iar asta înseamnă pierdere de timp pentru navetişti, ne-a spus primarul, pe lângă faptul că locul de schimb al mijloacelor de transport nu este amenajat în niciun fel.

Escală şi la marginea Iaşului

Dar nici capetele traseelor care duc la Iaşi nu sunt amenajate. Potrivit Programului de transport, cursele nu vor merge până în autogările amplasate peste tot în oraş, ci vor opri la rondurile tramvaielor. „Am discutat asta cu Primăria Municipiului Iaşi. Şi-au asumat asta şi au în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă aceste hub-uri de transbordare. Am stabilit cu ei că, imediat ce vom aproba Programul de Transport Judeţean, ei vor face minime amenajări pentru pregătirea acelor zone, urmând să aibă şi investiţiile presupuse pentru o astfel de infrastructură”, anunţa vicepreşedintele Marius Dangă la şedinţa CJ din iulie.

Decizia Tribunalului Iaşi nu este definitivă, dar este executorie, astfel că procedura pentru atribuirea contractului pentru Grupa a doua, în care s-au înscris două asocieri de firme, a „îngheţat”.

Grupa a doua cuprinde 11 trasee, dintre care 8 în jurul municipiului Iaşi – una dintre acestea fiind spre Răducăneni, unde ar trebui să vină celelalte 3, din Grozeşti, Cozmeşti şi Gorban. Pe de altă parte, lotul este şi unul dintre cele mai scumpe, licitaţia plecând de la 172 de milioane de lei. Cea mai scumpă grupă (4) este evaluată la 203,2 milioane de lei, deşi are doar 5 trasee, de la Iaşi spre localităţi din Grajduri, Scânteia şi Mogoşeşti.

Şi criteriile de departajare sunt contestate

Dar nu doar decizia Tribunalului Iaşi împiedică procedura. Două contestaţii au fost depuse pe parcurs. Într-una din ele, operatorul AMI Turing afirmă că licitaţia CJ a fost viciată pentru că în anunţul de intenţie publicat anterior lansării licitaţiei nu au fost detaliate informaţii relevante legate de procedură, care ar fi sprijinit firmele interesate să se pregătească. Este vorba de achiziţia de autovehicule noi, dat fiind că vechimea parcului auto reprezintă 24 la sută din punctaj (respectiv niciun punct pentru maşinile mai vechi de 9 ani), normele euro 6 sau electric înseamnă 25 la sută (nimic, de la euro 3 în jos). Mai mult, un bonus de 10 puncte se acordă dacă autobuzul are capacitate de transport mai mare decât cea solicitată prin Programul de transport.

„Criteriile stabilite de autoritatea contractantă se încadrează, fără doar şi poate, cel puţin în categoria de alte informaţii relevante pe care ar fi trebuit să le conţină anunţul de intenţie publicat cu 12 luni înainte de anunţul de participare. Acestea nu puteau fi nici măcar anticipate, dacă ne referim, de exemplu, la faptul că autobuzul care are capacitatea de transport egală cu cea solicitată prin programul de transport primeşte punctaj 0”, se precizează în contestaţia celor de la AMI Turing.

Până ieri, sesizarea încă nu primis răspuns de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Cea mai importantă e norma de poluare, cel mai puţin important e confortul

Celelalte criterii de evaluare sunt componenta financiară, până la 24 de puncte, 7 puncte pentru aer condiţionat, 6 puncte dacă autovehicului foloseşte combustibil alternativ şi 4 la sută pentru categoria de confort al călătorilor.

Pentru cele 10 grupe de trasee necontestate evaluarea poate să înceapă, dar nu este exclusă apariţia unor noi contestaţii la desemnarea câştigătorilor. Odată stabiliţi definitiv, aceştia vor putea să intre în cursele programate, dar e limpede că nu o vor putea face de la 1 ianuarie, aşa cum era prevăzut: licenţele operatorilor actuali sunt valabile cel puţin până în luna iunie a anului viitor.

Cititi si: Transportul judeţean de călători, schimbat din temelii peste 4 luni. Firmele contestă dur planul CJ. Avantaje şi dezavantaje

Cititi si: Programul de transport judeţean, adoptat pe repede inainte. 35 de operatori susţin că sunt probleme

Cititi si: Scandalul de 240 milioane de euro de la Casa Pătrată. Ce nereguli se invocă la licitaţia pentru cele 92 trasee de transport din judeţ?