Peştii din Prut mută podul de la Ungheni: nu va fi stricată rezervația în care depun icre

Amplasamentul viitorului pod, impropriu numit „de la Ungheni“, este pe teritoriul co­munei Golăieşti, vecina de la nord a comunei Ungheni. Problema este că tot aici şi-au găsit loc peştii din Prut pentru înmulţire.

Şeful Regionalei de Drumuri spune că podul se va afla la 9 metri deasupra apei, dar directorul APM este ferm: „Nu suntem de acord ca, dată fiind această unicitate a zonei, să vină cu o asemenea construcţie. O vamă este un loc zgomotos, iar peştele va resimţi vibraţiile traficului greu, care, prin apă, se transmit la distanţă“.

„Albia minoră, adică apa, este re­zervaţie, iar albia majoră, respectiv malu­rile, este arie protejată. Cotul lui Ivan (cum se numeşte locul unde este prevăzut în pri­ma variantă de proiect că se va construi podul, n.r.) este singura zonă care a mai rămas în partea superioară a râului Prut pentru înmulţirea naturală a peştilor. Când nivelul apei creşte, apa intră în acest cot şi, practic, este o zonă de liniştire unde intră peştele care poate să depună icrele“, ne-a explicat directorul de la Mediu.

Locuitorii din Ungheni n-au nici drum

Cu toate acestea, proiectul nu este respins şi se află încă în procedură.

„Trebuiau să ne prezinte (cei de la DRDP, n.r.) două variante documentate, nu doar una. Această variantă nu întruneşte condiţiile ca să primească avizul de la noi. Cealaltă se află la aproximativ 400 de metri în aval“, a precizat Victor Davideanu.

În acest caz, podul ar fi pe teritoriul comunei Ungheni, după cum ne-a confirmat primarul Iulian Marcu. Mai preocupat de starea deplorabilă a drumului care leagă comuna de Iaşi, prin Bosia, primarul ne-a spus că podul nu va contribui la acoperirea gropilor din DJ 249A pentru că este situat ceva mai spre nord. De fapt, podul, care ar urma să aibă patru benzi şi o lungime de 1,14 km, face parte din proiectul mai amplu al autostrăzii Ungheni – Iaşi – Tg. Mureş.

Amplasamentul din aval ridică alte pro­bleme: malurile râului sunt mai înalte, iar vecinii de la est ar fi nevoiţi să prelungească cu mai multe sute de metri o şosea pe care au construit-o deja în perspectiva conectării po­dului la reţeaua rutieră a Republicii Moldova. Este singura investiţie pe care moldovenii de pe malul stâng al Prutului o aveau de făcut, podul fiind finanţat integral de România, la un cost de aproximativ 31,5 milioane de euro (inclusiv TVA). Cu tot cu infrastructura vamală, investiţia ar putea să ajungă la 35 de milioane.

Chiar dacă, pentru moment, amplasamentul este incert, obiectivul este inclus în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, cu finanţare pentru anii 2018-2020.

Mai există varianta ca ruta să fie declarată de interes naţional şi, în acest caz, avizul de mediu să nu mai fie necesar.

„Dar ar fi o încăpăţânare pentru un milion de euro, în schimbul distrugerii unei rezervaţii, a unui monument al naturii“, a conchis directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Iaşi.

Dacă se va cădea de acord asupra variantei de pod din aval, respectiv din Ungheni, eliberarea avizului de mediu va dura cel puţin şase luni – care se vor adăuga altor 5-6 luni necesare elaborării acestei variante de proiect.