Revoltător – Dosarul „Sex la Primărie”, care a indignat o ţară întreagă: protagoniştii, scăpaţi de „Marea prescripţie” a CCR

Cei trei obligaseră 9 fete din zona Paşcaniului să se prostitueze, printre beneficiarii „serviciilor” acestora numărându-se şi primarul comunei Mogoşeşti-Siret, Damian Butnaru. Judecarea în faţa Curţii de Apel a contestaţiei înaintate de cei trei s-a prelungit până ieri, când magistraţii nu au avut altceva de făcut decât să constate prescripţia răspunderii penale.

Pentru fiecare dintre cei trei, magistraţii au invocat deciziile CCR prin care a fost anulată pentru patru ani posibilitatea încetării cursului prescripţiei.

Constantin Cojocaru, Adrian Buduroi, Andrei Afloarei şi Andreea Avram au fost trimişi în judecată de DIICOT în 2014. Cei patru erau acuzaţi că înfiinţaseră un grup infracţional organizat în vederea racolării şi exploatării unor fete, determinate să se prostitueze.

Fetele, provenite din familii săsace, erau atrase în anturajul lor sub pretextul unor relaţii de prietenie. În această privinţă, „vioara întâi” era Andreea Avram, minoră la data comiterii faptelor. Viitoarele victime aveau încredere în ea, fiind de acelaşi sex. La diverse petreceri, fetele erau violate, actele sexuale forţate fiind filmate de inculpaţi.

Ulterior, înregistrările video erau folosite pentru şantajarea fetelor şi obligarea acestora să se prostitueze. Când acest argument nu era suficient de convingător, proxeneţii apelau la ameninţări şi bătăi. Fetele se prostituau contra unor sume cuprinse între 40 şi 600 de lei, bani pe care cei patru şi-i însuşeau în totalitate.

Sex cu primarul chiar în instituţie

Activitatea grupului s-a desfăşurat în perioada septembrie 2008 – aprilie 2009. Două dintre victime au fost obligate să întreţină relaţii sexuale orale şi normale cu primarul Damian Butnaru în chiar sediul primăriei comunale.

Procedurile judiciare s-au prelungit, Tribunalul pronunţându-se asupra cauzei în mai 2019. Judecată ca minoră, Avram a fost achitată, întrucât răspunderea pentru rolul său în grup se prescrisese. Cojocaru a fost însă condamnat la 18 ani de închisoare, Buduroi, la 15 ani de detenţie, iar Afloarei, la 9 ani în spatele gratiilor.

Cei trei proxeneţi au declarat imediat apel împotriva sentinţei, iar dosarul a intrat pe rolul Curţii de Apel. Aici, dezbaterile au fost amânate în mai multe rânduri. Fie a fost bolnav Cojocaru, fie fusese instituită starea de urgenţă, fie a lipsit unul dintre avocaţi, fie martorii chemaţi să povestească cele cunoscute nu erau de găsit.

Numai din acest ultim motiv au fost acordate 8 amânări, martorii trebuind chemaţi cu mandat de aducere. Până la urmă, chiar şi judecătorii au fost exasperaţi de numeroasele cereri de amânare, ei ajungând să respingă noi cereri de amânare din motive de sănătate, mai ales că legea permite avocaţilor să-şi delege un substitut atunci când nu se pot prezenta la un proces.

„Ultimele termene de judecată au vizat de fiecare dată câte o imposibilitate mai mult sau mai puţin justificată din partea apărătorilor părţilor civile sau ai inculpaţilor. Din acest moment, Curtea va privi cu maximă rigurozitate orice altă cerere ulterioară, întrucât indiferent de împrejurarea că inculpaţii sau părţile civile doresc ca concluziile să fie susţinute de apărătorul care cunoaşte cel mai bine dosarul, în faţa instanţei de judecată, apărătorul are obligaţia să facă demersuri reale şi obiective pentru asigurarea substituirii. Întrucât asistenţa juridică atât a inculpaţilor, cât şi a părţilor civile este obligatorie, Curtea nu are altă opţiune decât să dispună amânarea prezentei cauzei şi stabilirea unui nou termen de judecată. Din acest moment, următoarele cereri de amânare nu vor mai fi admise decât în considerente excepţionale, întrucât este necesară o diligenţă din partea tuturor pentru soluţionarea prezentului dosar”, au menţionat magistraţii într-o încheiere de şedinţă din septembrie anul trecut.

Doar acţiuni civile: partea penală, la coş

Tot atunci însă a fost invocată şi prescrierea răspunderii pentru faptele comise de cei trei. Cercetarea judecătorească încă nu era finalizată, mai erau martori de audiat şi probe de adus, dar prescripţia reprezintă un motiv de încetare a procesului penal. Acest lucru s-a şi întâmplat la termenul de judecată de ieri.

Conform Codului Penal, termenul de prescripţie a răspunderii pentru faptele comise de cei trei este de 10 ani. Legea permite prelungirea acestui termen prin îndeplinirea unor acte de procedură aduse la cunoştinţa inculpaţilor. Un astfel de act de procedură poate fi reprezentat, de exemplu, de trimiterea în judecată.

Doar că în mai anul trecut, CCR a decis că în perioada 2018-2022 nu se poate aplica nicio cauză de întrerupere a cursului prescripţiei, din cauza unei formulări ambigue a Codului Penal. Cum legea penală mai favorabilă acţionează şi retroactiv, decizia se aplica tuturor dosarelor aflate în acel moment în lucru.

În octombrie, o hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a confirmat poziţia CCR. Prin urmare, în cazul celor trei proxeneţi nu mai putea fi vorba de o prelungire a judecăţii, întrucât răspunderea penală era deja prescrisă.

Magistraţii au dispus încetarea proceselor penale, ca şi anularea dispoziţiilor date de Tribunal privind confiscarea unor sume de bani şi privind instituirea sechestrului asigurător asupra unor bunuri, în vederea viitoarei despăgubiri a victimelor. Decizia Curţii de Apel fiind definitivă, victimele celor trei mai au doar posibilitatea unor acţiuni civile.