anunturi
grandchef
mineralia
Bolta rece
Iasi Tv Life
TeleM
Impact FM regional

sambata, 25.06.2022

România ruptă în două! Moldovenii nu mai vor în UE. Dragnea a reușit!

GALERIE
Uniunea Europeana
  • Uniunea Europeana
- +

Ultimul eurobarometru aduce, pentru prima oară după cunoştinţa noastră, informaţii despre intensitatea regională a curentului eurosceptic din România. Din motive care ne scapă, aceste date însă nu sunt cuprinse în anexele sondajului, care analizează comparativ doar trendurile la nivel naţional.

În reprezentarea regională a Moldovei (denumită Nord-Est de birocraţia centralistă preluată în statistica europeană) nu sunt incluse două judeţe din sud – Vrancea şi Galaţi, adăugate regiunii Sud-Est. Din datele incomplete şi disparate obţinute de caleaeuropeana.ro, rezultă că, în numai două din cele opt regiuni ale României, cetăţenii consideră „că e bine“ în UE: în Nord-Vest -78% (doar 3% cred că „e rău“), Sud-Vest – 61%, la care adăugăm Bucureştiul – 66%. În Centru, Vest şi Sud-Est opinia favorabilă scade dramatic la 46%, iar în sud este de numai 44%.

„Şocul“ – aşa se exprimă Caleaeuropeana.ro – îl reprezintă respondenţii din Nord-Est, unde numai 20% cred că „e bine“ în UE, 50% cred că „nu e bine“! (de 17 ori mai mult ca în Nord-Vest), iar 30% consideră că „nu e nici bine, nici rău“. Prin urmare, de departe, baza curentului eurosceptic din România se regăseşte în Moldova! Dacă ar fi un referendum pe model britanic, am avea mari emoţii, iar Moldexitul o realitate nu foarte greu de atins. Sigur, ar fi minunat dacă am avea informaţii comparative despre celelalte regiuni din top 10 ale UE afectate de sărăcie şi subdezvoltare. Ar fi extraordinar să avem cunoştinţă despre cum a evoluat în timp susţinerea regională din România faţă de UE de la aderarea din 2007, ca să nu ne lansăm în speculaţii inutile şi să nu reacredităm existenţa unei frontiere culturale de tip Huntington pe Carpaţi, atât de dragă euroscepticilor de pretutindeni. 

Ceea ce ştiam în general despre eurobarometre, în care am fost incluşi în ultimii 10 ani, era că românii, aspiraţional vorbind, întemeiat sau nu, informaţi sau nu, erau printre campionii europenismului. Noutatea este că acest „colac de salvare“ european a încetat să mai fie idealizat şi să constituie o forţă de tracţiune: faţă de 62% dintre europeni, nivel record în ultimii 25 de ani, numai 49% (în scădere cu 10% faţă de luna aprilie) dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa ţării lor la UE. E prematur şi eronat să conchidem care ar fi motivele dezamăgirii: o consecinţă a înţelegerii faptului că UE nu are pârghii reale de intervenţie în stoparea demolării justiţiei şi a statului de drept? Cu alte cuvinte, nu mai constituie o garanţie a ireversibilităţii democratice. Au început să se vadă efectele discursului suveranist, eurosceptic şi sfidător promovat de către liderii coaliţiei de guvernământ la adresa valorilor şi instituţiilor europene? Este doar un context conjuctural al referendumului pentru familie, care a reuşit să reactiveze tradiţionalismul şi conservatorismul în faţă principiilor toleranţei, promovate de Bruxelles? Până la noi sondaje nu avem decât să speculăm.

Ceea ce remarcăm în cazul Moldovei este că aici se întrunesc, într-adevăr, condiţiile unei mari dezamăgiri europene. Euroscepticismul este asociat cu sărăcia şi şomajul, cu preponderenţa mediilor rurale şi a unui capital străin redus în economie, cu investiţiile publice infime sau inexistente, cu zonele de imigraţie puternică. Uitaţi-vă pe statisticile ultimilor zece ani şi observaţi cum la toţi aceşti indicatori Moldova „excelează negativ“. Cu excepţia relativă a Iaşului, aderarea la UE nu a adus o ameliorare, o creştere sustenabilă şi crearea unor locuri de muncă bine plătite în mediul privat, apariţia unei clase de mijloc semnificative, spre deosebire de vestul ţării. Aşa se face că pro-europenii din Moldova, cei mai mulţi dintre ei, au plecat deja în Europa. Avem în faţă un efect direct al emigrării în masă, care afectează România, dar cel mai grav Moldova. Cei care au rămas, acum majoritari, erau altădătă o minoritate, oricum incapabilă se accepte, să preia şi să profite de modelele europene. 

De fapt, în situaţia Moldovei se observă efectul decalajelor de dezvoltare, iresponsabilitatea şi dezinteresul criminal demonstrat faţă de problemele ei. Partea gravă este că aspiraţiile regiunii la dezvoltare sunt boicotate sistematic de la Bucureşti. Proiectul cel mai important al pro-europenilor regiunii - şi modalitatea pragmatică de conectare la Europa (autostrada Iaşi –Târgu Mureş) - este exclus de la finanţare europeană de cercurile infracţionale de la Bucureşti, care speră să pună la punct un sistem de fraudare a fondurilor prin aplicarea Parteneriatului Public Privat în marile proiecte de infrastructură. Corupţia face ravagii peste tot, însă cei mai loviţi vor fi întotdeauna cei mai săraci. Întrebarea e dacă cei de la Bucureşti înţeleg ce tâmpenii au făcut sau contribuie în mod intenţionat la crearea unui risc geopolitic. Pornind de la intensitatea curentului eurosceptic regional, Moldova devine un teren atractiv pentru testarea unui război informaţional hibrid. Poate nu este întâmplător că „testul referendumului“ pentru familie, divorţul nostru de Occident, a trecut într-un singur judeţ, Suceava, unde se înregistrează unul din cele mai scăzute salarii pe economie. Intratul pe „bucăţi“, „porţiuni“, „regiuni“ în UE implică şi un risc: ieşitul în acelaşi fel. Deocamdată simbolic. Prin urmare, ne permitem un mic sfat către toate partidele din România: legaţi Moldova cu autostrăzi de Europa, dacă nu vreţi să vă tragă la fund, după ea!

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Să ne pregătim pentru ce-i mai rău

Pavel LUCESCU

Să ne pregătim pentru ce-i mai rău

La anumite intervale de timp, istoria pare să-şi iasă din minţi. Nu suntem departe, dimpotrivă, de un asemenea moment. Îl întrezărim şi îl simţim deja, dar e abia începutul. Nu ştim cât va dura mica apocalipsă, nu ştim de fapt nici cât de mică sau mare va fi şi nici cum voi ieşi din ea. Cei care vom ieşi. Dar ne putem pregăti, învăţând sau reînvăţând să fim mai buni. Cu ceilalţi şi cu noi înşine.

opinii

Franţa, în echilibru fragil

Alexandru CĂLINESCU

Franţa, în echilibru fragil

Dezavuarea lui Macron şi a politicii sale este fără echivoc. Partidul preşedintelui LREM (La République En Marche) a fost din capul locului o construcţie artificială, o ficţiune. LREM a canibalizat cele două mari partide tradiţionale de la dreapta şi de la stânga (...). Reformele pe care le promitea Macron au rămas, aproape toate, literă moartă. Preşedintele a preferat să apeleze la ceea ce se numeşte „democraţie directă”, organizând dezbateri naţionale (ineficiente) şi înfiinţând organisme artificiale („Convenţia cetăţenească pentru climat” - „cetăţenesc” este un cuvânt magic, sugerând racordarea la tradiţia republicană).

Iaşi, oraşul teilor

George PLEȘU

Iaşi, oraşul teilor

În niciun oraş rolul teilor nu este atât de important ca la Iaşi. Şi nu doar prin legătura cu Teiul lui Eminescu şi importanţa pe care poetul, sub influenţa folclorului german, unde era considerat copacul îndrăgostiţilor, a atribuit-o acestei specii. Ci prin modul în care mirosul teilor devine parte din patrimoniul intangibil al oraşului. Nu există ieşean, născut aici sau venit din alte părţi, ba chiar studenţi sau turişti, care să fi trecut în iunie prin capitala Moldovei şi să nu aibă amintiri unice legate de teii în floare.

Omul textual, noul protagonist postmodern

Codrin Liviu CUȚITARU

Omul textual, noul protagonist postmodern

Omul textual nu are o identitate stabilă, el migrează tipologic, în universul ficţional. Nu-şi arată niciodată fizionomia. Preferă imaginea „haşurată”, decompusă în „aburul” literaturii. Bret Easton Ellis este, indubitabil, unul dintre cei mai mari prozatori contemporani, un postmodernist pur-sânge.

pulspulspuls

Saga Jiji&Mihăiţă - Nepoţelu’ revine în prim-plan: noi ponturi pentru vechi piste

Saga Jiji&Mihăiţă - Nepoţelu’ revine în prim-plan: noi ponturi pentru vechi piste

La cererea publicului, stimaţi telespectatori, revenim la cele spuse aicea pe la începutul săptămânii curente referitor la destinul tragi-cosmic al şmenului penal Skoda şi la rolul unui procurorel nepoţel al unei inculpate conţilieră personală de actual edil şef. 

Caricatura zilei

Tik Tok Yoga

Editia PDF

Bancul zilei

Doctorul, panicat de o spargere de teava, suna repede instalatorul: -Hai, te rog, urgent, toata pivnita e inundata din cauza un (...)

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Alte publicatii

    Fotografia zilei

    Intrebarea zilei

    Implementarea benzii unice pentru mijloacele de transport în comun pe toată lungimea șoselei Nicolina, o apreciați ca fiind benefică fluidizării traficului din zonă?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2020 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.