Chirica: 4 dosare / Alexe: 3 dosare. De ce totuşi cei doi nu au motive de îngrijorare până în ziua alegerilor?
Daca cei doi vor câstiga la viitoarele alegeri locale înca o tura în fruntea insti (...)
citeste totjoi, 28.03.2024
Ultimul eurobarometru aduce, pentru prima oară după cunoştinţa noastră, informaţii despre intensitatea regională a curentului eurosceptic din România. Din motive care ne scapă, aceste date însă nu sunt cuprinse în anexele sondajului, care analizează comparativ doar trendurile la nivel naţional.
În reprezentarea regională a Moldovei (denumită Nord-Est de birocraţia centralistă preluată în statistica europeană) nu sunt incluse două judeţe din sud – Vrancea şi Galaţi, adăugate regiunii Sud-Est. Din datele incomplete şi disparate obţinute de caleaeuropeana.ro, rezultă că, în numai două din cele opt regiuni ale României, cetăţenii consideră „că e bine“ în UE: în Nord-Vest -78% (doar 3% cred că „e rău“), Sud-Vest – 61%, la care adăugăm Bucureştiul – 66%. În Centru, Vest şi Sud-Est opinia favorabilă scade dramatic la 46%, iar în sud este de numai 44%.
„Şocul“ – aşa se exprimă Caleaeuropeana.ro – îl reprezintă respondenţii din Nord-Est, unde numai 20% cred că „e bine“ în UE, 50% cred că „nu e bine“! (de 17 ori mai mult ca în Nord-Vest), iar 30% consideră că „nu e nici bine, nici rău“. Prin urmare, de departe, baza curentului eurosceptic din România se regăseşte în Moldova! Dacă ar fi un referendum pe model britanic, am avea mari emoţii, iar Moldexitul o realitate nu foarte greu de atins. Sigur, ar fi minunat dacă am avea informaţii comparative despre celelalte regiuni din top 10 ale UE afectate de sărăcie şi subdezvoltare. Ar fi extraordinar să avem cunoştinţă despre cum a evoluat în timp susţinerea regională din România faţă de UE de la aderarea din 2007, ca să nu ne lansăm în speculaţii inutile şi să nu reacredităm existenţa unei frontiere culturale de tip Huntington pe Carpaţi, atât de dragă euroscepticilor de pretutindeni.
Ceea ce ştiam în general despre eurobarometre, în care am fost incluşi în ultimii 10 ani, era că românii, aspiraţional vorbind, întemeiat sau nu, informaţi sau nu, erau printre campionii europenismului. Noutatea este că acest „colac de salvare“ european a încetat să mai fie idealizat şi să constituie o forţă de tracţiune: faţă de 62% dintre europeni, nivel record în ultimii 25 de ani, numai 49% (în scădere cu 10% faţă de luna aprilie) dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa ţării lor la UE. E prematur şi eronat să conchidem care ar fi motivele dezamăgirii: o consecinţă a înţelegerii faptului că UE nu are pârghii reale de intervenţie în stoparea demolării justiţiei şi a statului de drept? Cu alte cuvinte, nu mai constituie o garanţie a ireversibilităţii democratice. Au început să se vadă efectele discursului suveranist, eurosceptic şi sfidător promovat de către liderii coaliţiei de guvernământ la adresa valorilor şi instituţiilor europene? Este doar un context conjuctural al referendumului pentru familie, care a reuşit să reactiveze tradiţionalismul şi conservatorismul în faţă principiilor toleranţei, promovate de Bruxelles? Până la noi sondaje nu avem decât să speculăm.
Ceea ce remarcăm în cazul Moldovei este că aici se întrunesc, într-adevăr, condiţiile unei mari dezamăgiri europene. Euroscepticismul este asociat cu sărăcia şi şomajul, cu preponderenţa mediilor rurale şi a unui capital străin redus în economie, cu investiţiile publice infime sau inexistente, cu zonele de imigraţie puternică. Uitaţi-vă pe statisticile ultimilor zece ani şi observaţi cum la toţi aceşti indicatori Moldova „excelează negativ“. Cu excepţia relativă a Iaşului, aderarea la UE nu a adus o ameliorare, o creştere sustenabilă şi crearea unor locuri de muncă bine plătite în mediul privat, apariţia unei clase de mijloc semnificative, spre deosebire de vestul ţării. Aşa se face că pro-europenii din Moldova, cei mai mulţi dintre ei, au plecat deja în Europa. Avem în faţă un efect direct al emigrării în masă, care afectează România, dar cel mai grav Moldova. Cei care au rămas, acum majoritari, erau altădătă o minoritate, oricum incapabilă se accepte, să preia şi să profite de modelele europene.
De fapt, în situaţia Moldovei se observă efectul decalajelor de dezvoltare, iresponsabilitatea şi dezinteresul criminal demonstrat faţă de problemele ei. Partea gravă este că aspiraţiile regiunii la dezvoltare sunt boicotate sistematic de la Bucureşti. Proiectul cel mai important al pro-europenilor regiunii - şi modalitatea pragmatică de conectare la Europa (autostrada Iaşi –Târgu Mureş) - este exclus de la finanţare europeană de cercurile infracţionale de la Bucureşti, care speră să pună la punct un sistem de fraudare a fondurilor prin aplicarea Parteneriatului Public Privat în marile proiecte de infrastructură. Corupţia face ravagii peste tot, însă cei mai loviţi vor fi întotdeauna cei mai săraci. Întrebarea e dacă cei de la Bucureşti înţeleg ce tâmpenii au făcut sau contribuie în mod intenţionat la crearea unui risc geopolitic. Pornind de la intensitatea curentului eurosceptic regional, Moldova devine un teren atractiv pentru testarea unui război informaţional hibrid. Poate nu este întâmplător că „testul referendumului“ pentru familie, divorţul nostru de Occident, a trecut într-un singur judeţ, Suceava, unde se înregistrează unul din cele mai scăzute salarii pe economie. Intratul pe „bucăţi“, „porţiuni“, „regiuni“ în UE implică şi un risc: ieşitul în acelaşi fel. Deocamdată simbolic. Prin urmare, ne permitem un mic sfat către toate partidele din România: legaţi Moldova cu autostrăzi de Europa, dacă nu vreţi să vă tragă la fund, după ea!
Cuvinte cheie: + Romania, Uniunea Europeana, Moldoexist, Iasi
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Prefectul Cojocaru acuză conducerea Aeroportului Iaşi de "politizare cu penali"
Conferința ,,BRICS și ordinea economică mondială”, la sediul Academiei Române din Iași
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
Ministrul Energiei explică modul cum va fi aplicată schema de plafonare la gaze şi energie
Noi măsuri în privinţa sistemului electronic RO e-Factura. Ce măsură anunţă Guvernul
Integritatea hibridă a lui Herman von Hebel, preşedintele Comisiei Pre-Vetting din Republica Moldova
STUDIU - Gheaţa polară se topeşte şi modifică rotaţia Pământului: Timpul însuşi este afectat
Grav accident rutier în Dolj, unde două maşini s-au ciocnit, iar una a luat foc
Luis Enrique şi Hansi Flick, pe lista scurtă pentru a-i succede lui Xavi la FC Barcelona
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Putin spune că Rusia nu va ataca NATO, dar că avioanele F-16 date Ucrainei vor fi doborâte
Ucraina afirmă că a doborât peste noapte 26 de drone de atac ruseşti
Beyoncé, vedeta pop de culoare din Texas, îşi lansează primul album country
Grecia: Cele mai ridicate temperaturi pentru luna martie din ultimii douăzeci de ani
Nissan va investi în unitatea de vehicule electrice Ampere a grupului Renault
Prima Doamnă Jill Biden a scris o carte pentru copii despre pisica de la Casa Albă
Sonda japoneză SLIM a supravieţuit celei de-a doua nopţi pe Lună
Medicamentele hormonale ar putea creşte riscul de tumori cerebrale
PSD Iaşi anunţă că un nou primar PNL va candida pe listele lor la alegerile locale
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Totul despre evaluarea copiilor din Iaşi care vor împlini 6 ani după începerea clasei pregătitoare
O nouă reţea de gaze, cu peste 1.700 de branşamente, într-o comună de lângă Iaşi
Un arhitect în cursa pentru Primăria Iaşi. Este candidat din partea REPER
Expoziţie de enciclopedii la BCU Iaşi, sub titlul “Universul într-o carte”
Permis reţinut în vederea anulării: mergea beat criţă cu maşina prin sat
S-a aprobat o nouă majorare de tarife la CFR Călători. Intră în vigoare luni
Guvernul PSD și Antibiotice Iași: un parteneriat strategic pentru sănătatea românilor (P)
Diana Şoşoacă: Mă gândesc foarte serios să candidez la primăria Iaşiului. Cred că voi candida
Doliu la Tribunalul Iaşi. „A fost un accident”. O judecătoare abia pensionată a murit la 54 de ani
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Dan CONSTANTINMoştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
George ŢURCĂNAŞUDespre discursul regionalist din Moldova (II) |
Bogdan ILIESCUSpărgătoarea de coduri |