Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

România ruptă în două! Moldovenii nu mai vor în UE. Dragnea a reușit!

GALERIE
Uniunea Europeana
  • Uniunea Europeana
- +

Ultimul eurobarometru aduce, pentru prima oară după cunoştinţa noastră, informaţii despre intensitatea regională a curentului eurosceptic din România. Din motive care ne scapă, aceste date însă nu sunt cuprinse în anexele sondajului, care analizează comparativ doar trendurile la nivel naţional.

În reprezentarea regională a Moldovei (denumită Nord-Est de birocraţia centralistă preluată în statistica europeană) nu sunt incluse două judeţe din sud – Vrancea şi Galaţi, adăugate regiunii Sud-Est. Din datele incomplete şi disparate obţinute de caleaeuropeana.ro, rezultă că, în numai două din cele opt regiuni ale României, cetăţenii consideră „că e bine“ în UE: în Nord-Vest -78% (doar 3% cred că „e rău“), Sud-Vest – 61%, la care adăugăm Bucureştiul – 66%. În Centru, Vest şi Sud-Est opinia favorabilă scade dramatic la 46%, iar în sud este de numai 44%.

„Şocul“ – aşa se exprimă Caleaeuropeana.ro – îl reprezintă respondenţii din Nord-Est, unde numai 20% cred că „e bine“ în UE, 50% cred că „nu e bine“! (de 17 ori mai mult ca în Nord-Vest), iar 30% consideră că „nu e nici bine, nici rău“. Prin urmare, de departe, baza curentului eurosceptic din România se regăseşte în Moldova! Dacă ar fi un referendum pe model britanic, am avea mari emoţii, iar Moldexitul o realitate nu foarte greu de atins. Sigur, ar fi minunat dacă am avea informaţii comparative despre celelalte regiuni din top 10 ale UE afectate de sărăcie şi subdezvoltare. Ar fi extraordinar să avem cunoştinţă despre cum a evoluat în timp susţinerea regională din România faţă de UE de la aderarea din 2007, ca să nu ne lansăm în speculaţii inutile şi să nu reacredităm existenţa unei frontiere culturale de tip Huntington pe Carpaţi, atât de dragă euroscepticilor de pretutindeni. 

Ceea ce ştiam în general despre eurobarometre, în care am fost incluşi în ultimii 10 ani, era că românii, aspiraţional vorbind, întemeiat sau nu, informaţi sau nu, erau printre campionii europenismului. Noutatea este că acest „colac de salvare“ european a încetat să mai fie idealizat şi să constituie o forţă de tracţiune: faţă de 62% dintre europeni, nivel record în ultimii 25 de ani, numai 49% (în scădere cu 10% faţă de luna aprilie) dintre români văd ca pe un lucru bun apartenenţa ţării lor la UE. E prematur şi eronat să conchidem care ar fi motivele dezamăgirii: o consecinţă a înţelegerii faptului că UE nu are pârghii reale de intervenţie în stoparea demolării justiţiei şi a statului de drept? Cu alte cuvinte, nu mai constituie o garanţie a ireversibilităţii democratice. Au început să se vadă efectele discursului suveranist, eurosceptic şi sfidător promovat de către liderii coaliţiei de guvernământ la adresa valorilor şi instituţiilor europene? Este doar un context conjuctural al referendumului pentru familie, care a reuşit să reactiveze tradiţionalismul şi conservatorismul în faţă principiilor toleranţei, promovate de Bruxelles? Până la noi sondaje nu avem decât să speculăm.

Ceea ce remarcăm în cazul Moldovei este că aici se întrunesc, într-adevăr, condiţiile unei mari dezamăgiri europene. Euroscepticismul este asociat cu sărăcia şi şomajul, cu preponderenţa mediilor rurale şi a unui capital străin redus în economie, cu investiţiile publice infime sau inexistente, cu zonele de imigraţie puternică. Uitaţi-vă pe statisticile ultimilor zece ani şi observaţi cum la toţi aceşti indicatori Moldova „excelează negativ“. Cu excepţia relativă a Iaşului, aderarea la UE nu a adus o ameliorare, o creştere sustenabilă şi crearea unor locuri de muncă bine plătite în mediul privat, apariţia unei clase de mijloc semnificative, spre deosebire de vestul ţării. Aşa se face că pro-europenii din Moldova, cei mai mulţi dintre ei, au plecat deja în Europa. Avem în faţă un efect direct al emigrării în masă, care afectează România, dar cel mai grav Moldova. Cei care au rămas, acum majoritari, erau altădătă o minoritate, oricum incapabilă se accepte, să preia şi să profite de modelele europene. 

De fapt, în situaţia Moldovei se observă efectul decalajelor de dezvoltare, iresponsabilitatea şi dezinteresul criminal demonstrat faţă de problemele ei. Partea gravă este că aspiraţiile regiunii la dezvoltare sunt boicotate sistematic de la Bucureşti. Proiectul cel mai important al pro-europenilor regiunii - şi modalitatea pragmatică de conectare la Europa (autostrada Iaşi –Târgu Mureş) - este exclus de la finanţare europeană de cercurile infracţionale de la Bucureşti, care speră să pună la punct un sistem de fraudare a fondurilor prin aplicarea Parteneriatului Public Privat în marile proiecte de infrastructură. Corupţia face ravagii peste tot, însă cei mai loviţi vor fi întotdeauna cei mai săraci. Întrebarea e dacă cei de la Bucureşti înţeleg ce tâmpenii au făcut sau contribuie în mod intenţionat la crearea unui risc geopolitic. Pornind de la intensitatea curentului eurosceptic regional, Moldova devine un teren atractiv pentru testarea unui război informaţional hibrid. Poate nu este întâmplător că „testul referendumului“ pentru familie, divorţul nostru de Occident, a trecut într-un singur judeţ, Suceava, unde se înregistrează unul din cele mai scăzute salarii pe economie. Intratul pe „bucăţi“, „porţiuni“, „regiuni“ în UE implică şi un risc: ieşitul în acelaşi fel. Deocamdată simbolic. Prin urmare, ne permitem un mic sfat către toate partidele din România: legaţi Moldova cu autostrăzi de Europa, dacă nu vreţi să vă tragă la fund, după ea!

 

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri