Dezbinare mare la Hora Unirii! Niciun oaspete de seamă, huiduieli, îmbulzeală la plăcinte

miercuri, 25 ianuarie 2017, 03:01
6 MIN

Aniversarea Unirii principatelor române din 1859 i-a găsit la Iaşi pe politicieni mai dezbinaţi ca oricând. Oficialii guvernamentali şi membrii partidelor aflate la putere au făcut apel la unitate, consens, linişte şi renaşterea sentimentului naţional. De cealaltă parte, liberalii au invocat abandonarea Iaşului şi Moldovei de către Guvern, cerând începerea lucrărilor la autostrada Iaşi – Târgu Mureş şi finanţarea altor mari proiecte ieşene, amintind de Unire ca de momentul începerii europenizării României. Niciun nume notoriu de la Bucureşti nu a fost prezent la Iaşi, participarea acestora fiind cea mai lamentabilă din ultimii ani. Participarea ieşenilor a fost însă una record.

Dacă, anul trecut, preşedintele Klaus Iohannis a cules la Iaşi aplauze şi strân­geri de mâini, ieri, acesta a lipsit, iar consilierul său, generalul Ion Oprişor, a fost cel care a primit huiduielile venite dintr-unul din colţurile Pieţei Unirii. Autorităţile centrale au fost reprezentate la Iaşi doar de ministrul Culturii şi identităţii naţionale, Ionuţ Vulpescu, şi de mi­nistrul Apărării, Gabriel Beniamin Leş.

Vremea relativ frumoasă şi caldă i-a convins pe ieşeni să se strângă în număr mare în Piaţa Unirii, iar la balcoane au fost atârnate numeroase steaguri trico­lore. Cu mai bine de o oră înaintea în­ceperii programului oficial al mani­festărilor, piaţa era deja aproape plină, aproximativ 5.000 de ieşeni asistând la concertul de muzică populară. Numărul participanţilor a crescut treptat, în final în piaţă adunându-se aproximativ 10.000 de ieşeni. Printre aceştia, câţiva vânzători ambulanţi ofereau steguleţe din hârtie, la cinci lei bucata. Mulţi participanţi au cumpărat. Alţii au aşteptat sfârşitul manifestărilor pentru a smulge cocardele tricolore montate pentru împodobirea pieţei. Numeroase anul trecut, când la manifestări a participat şi primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, pancartele cerând unirea Basarabiei cu România au fost puţine ieri. Au lipsit şi sindicaliştii Fortus, care anul trecut îşi cereau salariile restante de ani buni.

Primul discurs, al Mitropolitului

Intrarea în dispozitiv a gărzii de onoare a fost întâmpinată cu aplauze de ieşenii prezenţi. Deşi soldaţii păreau aliniaţi ca traşi pe aţă, comandantul gărzii nu a fost de aceeaşi părere. Timp de câteva minute, acesta a corectat discret cu vârful sabiei poziţia picioarelor soldaţilor, până la o aliniere perfectă. Mult mai puţin entuziasm a stârnit în public intrarea delegaţiilor de reprezentanţi ai partidelor politice care s-au îndreptat spre tribună. Printre oficialii PSD, deputatul Tudor Ciuhodaru s-a afişat în cămaşă tradiţională, cu drapelul naţional aşezat pe umeri.

Primul discurs a aparţinut ÎPS Teo­fan, mitropolitul invocând trecerea mol­dovenilor şi muntenilor peste orgolii în urmă cu 158 de ani, pentru a realiza unirea.

„Românii au reuşit să-şi impună voinţa în faţa marilor puteri ale vremii, care proiectaseră un alt viitor pentru poporul nostru. Acum, duhul unirii care ne însufleţeşte trebuie să se manifeste în trei direcţii. Întâi, credinţa în Dumnezeu, apoi, efortul pentru evitarea tendinţelor de dezbinare, şi în al treilea rând, inteligenţa şi perseverenţa ca graniţele şi viitorul nostru să fie decise de români, nu de puteri străine, oricare ar fi acestea“, a spus Teofan.

Discursul consilierului prezidenţial Ion Oprişor, început şi încheiat în huiduielile unei părţi a asistenţei, a amintit de reformele iniţiate de primul domnitor al României, Alexandru Ioan Cuza, consilierul lui Iohannis apreciind că Unirea a reprezentat începutul europenizării României.

„În 2017, românii din Moldova sunt încă despărţiţi de restul ţării“

Ca reprezentantă a Parlamentului, vicepreşedintele Senatului, Iulia Scântei (PNL), şi-a exprimat speranţa ca viitorul să aducă renaşterea încrederii românilor în reprezentanţii săi la nivel central, acuzând totodată „neglijarea sistematică a celor 4 milioane de moldoveni“.

„Proiectul autostrăzii rămâne şi astăzi un deziderat, amintit doar în discursurile de campanie, ultima prioritate a guvernanţilor. În 2017, românii din Moldova sunt încă despărţiţi de restul ţării prin decizii politice inexplicabile“, a spus Scântei, aceasta amintind şi de lipsa din Iaşi a unei săli de concerte pentru Filarmonică, a unui bazin olimpic de înot, a unei arene sportive sau a unui stadion modern.

Discursul Iuliei Scântei a durat aproape un sfert de oră, publicul începând să huiduie după zece minute.

Cuvântarea ministrului Culturii a fost ascultată cu indiferenţă de public, singurii care l-au aplaudat pe Vulpescu la începutul şi sfârşitul discursului fiind oficialii de la tribună. Ministrul a adus un omagiu personalităţii lui Cuza şi Moldovei din care au provenit cei mai importanţi politicieni ai generaţiei de la 1859 şi a amintit că singurele victorii ale Antantei în 1917 au fost obţinute pe frontul românesc, pe când Iaşul era ca­pitală de război a României.

Mai mult entuziasm a reuşit să provoace ministrul Culturii din Republica Moldova, Mo­nica Babuc. Aceasta a evocat unitatea de limbă a românilor de pe cele două maluri ale Prutului şi acceptarea de către UNESCO a unui proiect comun înaintat de România şi Republica Moldova, prin care tradiţia ţesutului covoarelor tra­diţionale şi cetele bărbăteşti de colin­dători au fost incluse la sfârşitul anului trecut în patrimoniul cultural intangibil al umanităţii.

5.000 de plăcinte

Oficialii ieşeni nu s-au lungit cu discursurile. Preşedintele Consiliului Jude­ţean, Maricel Popa, a cerut lansarea unui proiect de ţară care să ofere unui copil din Dagâţa aceleaşi şanse la educaţie ca şi unuia din Bucureşti sau Cluj.

Primarul Mihai Chirica a făcut şi el apel la unitate.

„Vedem azi cum ura înlocuieşte iu­birea. Ne răzvrătim din orice. Nu mai suntem capabili să purtăm un dialog. Nu acesta este drumul nostru. Trebuie să schimbăm ceva în modul în care ne vedem pe noi înşine şi pe cei de alături“, a spus Chirica.

Apelul primarului nu a părut să aibă efectul sperat, huiduielile reîncepând atunci când s-a anunţat depunerea coroanei de flori din partea preşedintelui Klaus Iohannis.

În Hora Unirii care a urmat paradei militare s-au prins însă sute de ieşeni, melodia fiind reluată de mai multe ori. Dispozitivul de jandarmi s-a retras, piaţa umplându-se de mii de ieşeni. Imediat după ce s-au prins în Hora Unirii, o bună parte dintre cei prezenţi în piaţă s-a deplasat în faţa Hotelului Unirea. Primăria, prin Direcţia de Asistenţă Comunitară, a instalat trei corturi în care a oferit peste 5.000 de plăcinte. În faţa corturilor s-au format cozi întinse, iar, la început, lumea s-a îmbulzit, Poliţia Locală făcând cu greu faţă mulţumii. În cele din urmă, forţele de ordine au reuşit să calmeze spiritele, iar oamenii au aşteptat liniştiţi la coadă să primească o plăcintă.

Chirica a strâns mâna unei protestatare împotriva graţierii

Sfârşitul manifestărilor a stat sub semnul Basarabiei. La tribună a urcat actorul Vlad Baba în rolul lui Alexandru Ioan Cuza, alături de inginerul Petrică Ciubotaru, în costumul său de Moş Ion Roată. Actorul a recitat un discurs dedicat românilor din Basarabia. După el, actorul basarabean Sandu Aristid Cup­cea a recitat cu patos din poeziile patriotice ale poeţilor moldoveni Nicolae Dabija, Lidia Grosu şi Florian Saioc. Pe când pe scenă reîncepea concertul folcloric, politicienii s-au îndreptat pe jos spre biserica Trei Ierarhi.

În drum, primarul Chirica s-a oprit lângă o protestatară pe pancarta căreia era înscris mesajul „Ordonanţa graţierii – stop“, strângându-i mâna.

Ultimul moment al manifestărilor dedicate Unirii a fost reprezentat de retragerea cu torţe de aseară, de pe bulevardul Ştefan cel Mare.

VEDEȚI MAI MULTE IMAGINI:

VIDEO: Răscoală în Piața Unirii! „Scoateți gardurile! Vrem să ne prindem în horă”!

FOTO-VIDEO: Mobilizare masivă în Centru. 8.000 de ieșeni au asistat la defilarea trupelor în Piața Unirii

CITIȚI ȘI:

De ce a fost ocolit Iașul de personalități pe 24 ianuarie? Simirad și Nichita au o explicație

Comentarii