Se va face sau nu bloc în zona verde din Copou?

Conflictul dintre un investitor care vrea să construiască un bloc în Copou şi locatarii blocurilor din jur pare să se îndrepte spre o soluţionare de către judecători şi procurori. Comisia de urbanism a municipalităţii a luat în discuţie ieri proiectul înaintat de firmele Great Lakes Construction SRL şi Next Capital Investments SRL, de construire a unui bloc cu patru etaje şi mansardă, în spatele primului rând de blocuri de pe strada Păcurari. La şedinţă au fost invitaţi atât reprezentanţii investitorilor, cât şi locatarii din zonă, care au contestat ferm proiectul. După două ore de discuţii în contradictoriu, participanţii au căzut de acord că nu pot ajunge la niciun acord.

Scandal pe parcare

Proiectul luat în discuţie ieri a fost demarat în 2014, prevăzând construirea unui bloc de 17,5 metri înălţime, pe o suprafaţă de teren de 2.246 mp, între blocurile dintre strada Toma Cozma şi Păcurari. Prima obiecţie a localnicilor a fost legalitatea studiului geotehnic prezentat de investitor. „Toate avizele pleacă de la un studiu geotehnic superficial, făcut doar pentru terenul aferent construcţiei. Pe noi ne interesează toată zona, pentru că la încărcarea cu noi construcţii, riscul pe laterale creşte. Este un versant care se mişcă. Aglomerarea cu construcţii creşte riscul alunecării. S-ar fi făcut trei foraje. Nu le-a văzut nimeni şi nu există urme ale acestora. Zona Copou-Păcurari este o zonă cu risc mare de alunecări. Există şi un studiu pe această temă. Acum vine unul, zice că a făcut trei foraje şi nu mai e nicio problemă“, a spus Corneliu Botan, locatar în zonă.

Locatarii blocurilor din zonă au invocat şi crăpăturile din pereţi sau desprinderile de tencuială pentru a susţine afirmaţia că terenul se mişcă. „Şi eu am casa într-o zonă de versant. Stau pe Sărărie. Dacă te uiţi din satelit, vezi că versantul pleacă, cu vreo 0,8 cm pe an. Tot Iaşul este în mişcare. Nu putem spune ce va fi dacă se va construi sau dacă plouă. Există un specialist care îşi asumă faptul că se poate construi. Studiul poate fi contestat, dar deocamdată există“, a spus preşedintele comisiei de urbanism, Marius Ostaficiuc.

Intervenţia acestuia nu a avut darul de a rezolva disputa, ci doar de a marca trecerea la a doua problemă invocată de locatari. „Sunt prevăzute 65 de locuri de parcare. Există o singură intrare, de 5,3 metri lăţime. A fost cineva pe teren, să vadă cum e acolo? Pe unde intri? Cum ieşi? Deja este extraordinar de greu de circulat, pentru că în fiecare zi elevii de la «Negruzzi» sunt aduşi de părinţi cu maşina la şcoală. Credeţi că va mai putea ieşi cineva din parcare?“, a întrebat consilierul local Anca Preda, şi ea locuind în zonă. Studiul de circulaţie prezentat de investitor nu a convins pe nimeni. Deşi actul nu era necesar pentru avizarea sau respingerea proiectului, discuţiile pe marginea lui au fost ample.

„Ce pot să construiesc pe terenul meu“

Contestate de locatari au fost şi studiul de impact şi cel de însorire, întocmite la solicitarea Direcţiei de Sănătate Publică. Distanţa de doar 12 metri dintre blocurile actuale şi cel viitor a fost considerată prea mică pentru a permite iluminarea naturală a locuinţelor. Formulările contradictorii din avizele favorabile emise de DSP i-au făcut pe contestatari să ridice problema valabilităţii acestora. „În aceeaşi frază se spune că traficul creşte şi că el scade. Iar concluzia e că e bine. Dacă spunem că cineva este genial şi tâmpit, care e concluzia?“, a spus Adrian Muraru.

Rezumatul discuţiilor, făcut în procesul verbal al şedinţei, a arătat că locatarii au contestat practic toate punctele proiectului, începând cu studiul geotehnic şi cel de circulaţie, până la regimul de înălţime, locurile de parcare sau studiul de însorire. Medierea încercată de comisia de urbanism nu a făcut practic altceva decât să ofere celor două părţi ocazia de a-şi încrucişa săbiile. „Eu zic că am cerut un minim. E un bloc care se încadrează perfect ansamblului. Mai mult de atât, nu am la ce renunţa. Ce pot să construiesc pe terenul meu ca să nu fie nicio problemă?“, a întrebat Ionuţ Irimia, unul dintre investitori. „Parc. Fântâni arteziene“, a fost replica ce a pus punct discuţiilor.