Caută 
6 MIN
Dosarul accidentului mortal din Podu Roş a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel. Ieri, procurorii au luat o decizie fără precedent pentru Iaşi: şoferul a fost pus sub acuzare pentru omor calificat . Cel puţin la Iaşi, în ultimii ani, nu au mai existat dosare privind accidente rutiere în care şoferii să fie puşi sub acuzare pentru omor, în toate speţele similare încadrarea fiind de ucidere din culpă, faptă pentru care pedeapsa este de patru ori mai mică decât pentru omor . „Ziarul de Iaşi“ a descoperit însă un precedent la Botoşani, acolo unde doi şoferi au fost deferiţi justiţiei pentru omor, acuzaţia fiind confirmată şi de judecători.
Cazul accidentului tragic care a avut loc în cartierul Podu Roş în luna februarie ar putea fi izvorul unui precedent juridic. Deşi toate accidentele rutiere din ultimii ani de la Iaşi au fost tratate de procurori ca ucideri din culpă, anchetatorii care instrumentează dosarul lui Marian Claudiu Paşnicu sunt pe cale de a crea o premieră. Dosarul ieşeanului a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, care ieri l-a şi audiat pe Paşnicu. Audierea a fost realizată după ce, zilele trecute, anchetatorii au primit rezultatele expertizei psihiatrice ce a relevat că Paşnicu a avut discernământ în ziua în care a produs accidentul. Tot ieri, procurorul de caz a decis schimbarea încadrării juridice din „ucidere din culpă“ în „omor calificat“. Informaţia a fost confirmată pentru „Ziarul de Iaşi“ de procurorul Adina Bocai, purtător de cuvânt al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. Aceasta ne-a mai precizat că procurorul de caz a ales această încadrare întrucât a considerat că poate fi reţinută intenţia indirectă a şoferului de a provoca moartea celor doi ieşeni pe care i-a zdrobit în timpul accidentului.
Ce înseamnă intenţie indirectă?
Potrivit legislaţiei penale, infracţiunea de omor prin intenţie indirectă poate fi imputată atunci când „făptuitorul îşi dă seama de caracterul antisocial al faptei sale, prevede consecinţele acesteia şi, cu toate că nu le urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lor.“
Surse judiciare au explicat care ar putea fi mecanismul juridic luat în calcul la reţinerea intenţiei indirecte şi în cazul lui Paşnicu. Potrivit surselor, în ziua accidentului, ieşeanul ar fi circulat pe contrasens de mai multe ori, în mai multe intersecţii. Astfel, se consideră că Paşnicu ar fi putut să prevadă că, prin atitudinea sa ciudată din trafic, va provoca o tragedie şi că pericolul unui accident rutier era iminent. Pe de altă parte, tocmai acest comportament a fost invocat de apărare cu privire la posibila lipsă a discernământului din ziua tragediei a lui Paşnicu.
O speţă juridică relativ similară cu cea de la Iaşi a fost descoperită de reporterii „Ziarului de Iaşi“ la Botoşani. La Tribunalul din acest oraş sunt judecaţi doi tineri care au provocat un accident rutier mortal, încadrarea juridică în cazul lor fiind omor calificat şi tentativă la omor calificat. Florin Stănescu şi Emil Bujor sunt acuzaţi că, în ziua de 30 aprilie 2016, după ce au consumat băuturi alcoolice, au vrut să afle care dintre maşinile lor este mai puternică, aşa că au organizat o întrecere pe principala arteră rutieră din oraşul Darabani. În timp ce amândoi aveau viteze de aproximativ 150 de kilometri la oră, au lovit, succesiv, o căruţă şi un autoturism. Conducătorul atelajului a murit în timp ce şoferiţa din vehiculul lovit a fost rănită. Încadrarea juridică a celor doi a fost confirmată, în ianuarie 2017, de Curtea de Apel Suceava, care a dispus începerea judecăţii celor doi. Procesul este şi acum în desfăşurare.
Varianta apărării
Avocatul lui Claudiu Paşnicu, Bogdan Gust, ne-a precizat ieri că va contesta ordonanţa prin care Claudiu Paşnicu a devenit suspect de omor calificat. Dacă încadrarea juridică va fi sau nu menţinută urmează a decide procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi. „Considerăm că schimbarea încadrării juridice aşa cum a fost dispusă de procurorul de caz nu este în acord cu politica penală a statului român şi este uşor forţat să spui că o persoană poate fi suspectată de săvârşirea infracţiunii de omor calificat, în condiţiile în care decesul se produce ca urmare a unui eveniment rutier. Cu toată consideraţia pentru instituţiile statului, suntem nevoiţi să fim rezervaţi în ceea ce priveşte imparţialitatea totală a factorului uman în cursul cercetărilor. Pe de altă parte, un eveniment intens mediatizat întotdeaună creează şi un minim de presiune asupra organelor de urmărire penală. Aş vrea să fie clar pentru toată lumea faptul că nu încearcă nimeni să fugă de răspundere, însă datoria apărării este aceea de a uza de toate pârghiile procesuale regăsite în Codul de procedură penală, prin care drepturile inculpatului să fie respectate şi nimeni să nu răspundă pentru altceva decât pentru ceea ce a făcut“, a precizat Bogdan Gust, pentru „Ziarul de Iaşi“. Acesta a mai arătat că apărarea face eforturi alături de organele de urmărire penală pentru ca cercetarea să se desfăşoare cu celeritate, fără a se încerca în vreun fel tergiversarea cazului. „Chiar dacă se contestă un act de procedură penală, nu înseamnă că acel act este contestat sub toate aspectele“, a punctat Gust.
Cum a avut loc accidentul
Accidentul produs de Claudiu Paşnicu a avut loc la începutul lunii februarie, fiind soldat cu decesul soţilor Eugen şi Doina Buzea, angajaţi în administraţia locală din Iaşi. Evenimentul rutier a avut loc în cartierul Podu Roş, la orele prânzului, atunci când Paşnicu, şofer al unui autoturism Audi, a depăşit pe contrasens o coloană de maşini şi a intrat în intersecţia de la baza podului Nicolina deşi culoarea semaforului pentru maşini era roşie. După ce a ocolit in extremis un pieton ce traversa regulamentar, maşina lui Paşnicu a intrat în lateralul unei Dacii Logan conduse de Doina Buzea, care, de asemenea, circula regulamentar. Atât Doina Buzea, cât şi soţia sa au murit pe loc în urma impactului violent. Ulterior accidentului, Claudiu Paşnicu a părăsit locul accidentului, însă s-a prezentat în aceeaşi zi la Poliţie. Paşnicu a fost internat o bună perioadă în spitalele de psihiatrie, fiind supus şi unui tratament psihiatric. El urmează a fi supus unei contraexpertize psihiatrice, după ce apărătorii săi au contestat rezultatele primei expertize.
Cât poate dura un proces pentru omor cu intenţie indirectă
Omorurile prin intenţie indirectă nu sunt uşor de demonstrat, iar procesele pot dura mai mult decât media altor dosare. Una dintre cele mai cunoscute speţe din jurisprudenţa românească a avut loc în anul 2002, fiind rezolvată de justiţie abia în 2011. Şase tineri au fost condamnaţi pentru omor prin intenţie indirectă după ce ar fi determinat un copil al străzii, prin ameninţări, să se arunce în râul Bega din Timişoara. Victima a murit în timp ce se afla în apă. Intenţia indirectă în acest caz a fost reţinută de Curtea Supremă în următorul mod, potrivit motivării: „Inculpaţii nu aveau cunoştinţă de calităţile de înotător ale lui R.C. (victima) dar din coroborarea probelor administrate în cauză rezultă că au determinat-o pe victimă să intre în apa a cărei temperatură era în jurul a cinci grade, în timp ce în exterior temperatura se apropia de 0 grade. Având în vedere aceste împrejurări, precum vârsta inculpaţilor care aveau capacitatea psihică de a aprecia critic conţinutul şi consecinţele faptelor lor, corect s-a reţinut că aceştia au acceptat producerea rezultatului prin neluarea în considerare a capacităţii victimei de a înota până la celălalt mal şi plecarea de la locul faptei.“
