Caută 
Iată care este cea mai mare frică legată de regionalizare, în Regiunea Nord-Est:
Temerile moldovenilor legate de regionalizare (GALERIE FOTO)
4 MIN
Revizuirea Constituţiei şi procesul de regionalizare au fost intens dezbătute în mediul academic ieşean, alături de primar şi preşedintele de judeţ. În cursul zilei de ieri, în cadrul a două manifestări găzduite de Universitatea „Al.I. Cuza“, sociologi, jurişti şi reprezentanţi ai administraţiei locale au analizat cele două fenomene, mai ales din prisma percepţiei populaţiei.
Doar 7,5% din populaţia regiunii de nord-est a ţării se consideră foarte informată în ceea ce priveşte organizarea pe regiuni a teritoriului României. Cel puţin asta rezultă dintr-un studiu realizat de un grup de cercetători din cadrul Departamentului de Sociologie al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social – Politice. Chestionarele au fost aplicate pe un eşantion de 1.260 de persoane din regiune, iar rezultatele relevă faptul că cetăţenii încă nu sunt lămuriţi în ceea ce priveşte regionalizarea. Astfel, 28% consideră că este o decizie bună, 24% cred că este o decizie greşită, 22% că nu este nici bună, nici rea, 21% spun că nu îşi dau seama deocamdată, restul preferând să nu se pronunţe. Reorganizarea pe regiuni a teritoriului ţării trezeşte nelinişti variate în sânul populaţiei Moldovei. Distanţa mare până la instituţiile regionale, implicit costurile suplimentare pentru deplasare se află pe primul loc în topul temerilor cetăţenilor. Urmează desemnarea capitalei regiunii, dar şi costurile financiare inerente schimbării. Regionalizarea a iscat, bineînţeles, şi aşteptări ridicate. „I-am rugat să menţioneze două lucruri pe care le aşteaptă cu maxim de urgenţă după reorganizarea pe regiuni a teritoriului ţării. Răspunsurile reflectă un set de probleme cu care se confruntă societatea. Ei văd în regionalizare un fel de proiecţie a rezolvării“, a subliniat Romeo Asiminei, cadru didactic al facultăţii.
Reacţia autorităţilor
Rezultatele studiului sociologilor de la UAIC i-au luat prin surprindere pe reprezentanţii administraţiei locale.
„Primul răspuns al cetăţenilor vizavi de motivele aflate la baza acestei reforme este scăderea cheltuielilor din administraţie. Serios? Sau, ca să fiu mai direct: pe bune? Hai să vorbim din ce se plăteşte salariul preşedintelui regiunii, ca să nu spun al voievodului, al şoferului preşedintelui şi curentul consumat în clădirea în care funcţionează regiunea“, a menţionat Cristian Adomniţei, preşedintele CJ. Acesta a declarat că nu face parte din corul propovăduitorilor descentralizării administrative şi a criticat lipsa unei definiri oficiale a termenului de „regionalizare“. Pe de altă parte, primarul Gheorghe Nichita susţine că regionalizarea trebuie să devină motorul de dezvoltare a ţării, întrucât se resimte nevoia unor proiecte coerente de infrastructură, turism şi agricultură la nivel regional. „Ştiu că sunt temeri exprimate. La extreme, unii se limitează la a critica şi a enunţa riscurile, piedicile şi fundăturile, alţii se entuziasmează foarte uşor, văzând în regionalizare o uşă larg deschisă către prosperitate. Eu cred că regionalizarea are şi riscuri, dar dacă le evaluăm, dacă încercăm să le cuantificăm şi dacă ne pregătim conştient să le depăşim, poate avea foarte multe lucruri pozitive“, a punctat Nichita.
În ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, Tudor Chiuariu (preşedintele Comisiei juridice a Senatului) şi Bogdan Ciucă (preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor) au subliniat necesitatea unor modificări obiective, care să nu aibă amprenta unei direcţii politice. „Membrii comisiei de revizuire sunt într-o perioadă de reflecţie. Ne întâlnim cu cât mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, ai lumii academice şi vrem să aflăm opinia lor. Vrem un mediu şi un sistem politic mai stabil care să poată conduce la creşterea economică“, a menţionat Tudor Chiuariu. În aceeaşi ordine de idei, Bogdan Ciucă a ţinut să precizeze că trebuie eliminate conflictele generate de confuziile ce rezidă din textul actualei Constituţii. „În funcţie de interesele politice, această Constituţie a fost interpretată diferit şi chiar suprinzător, inclusiv din perspectiva unor profesionişti. Constituţia nu trebuie să fie construită împotriva unei persoane, nici pentru a favoriza o persoană“, arată Ciucă. Una dintre schimbările fundamentale ale Constituţiei se pare că va viza o reformă în cadrul Curţii Constituţionale a României. Conform informaţiilor prezentate de Chiuariu, se doreşte o Curte mai puţin politică, mai profesionistă (deţinerea titlului de doctor), mai tânără (modificarea condiţiei de vechime de la 18 la 15 ani), mai eficientă, cu competenţe clarificate, dar şi un sediu situat în afara Capitalei.
