Inca un cap cazut in afacerea cupoanelor

In urma campaniei declansate anul trecut de "Monitorul", cind pe parcursul mai multor aparitii au fost descrise afacerile bazate pe cupoane agricole, miliardarii de carton nascuti in judet prin afaceri ilegale, au inceput sa cada unul dupa altul. Dupa Ioan Stratulat, fratele fostului director adjunct al sucursalei locale a Bancii Agricole, acuzat ca ar fi prejudiciat statul roman cu aproape 2 miliarde lei, Parchetul de pe linga Curtea de Apel Suceava a trimis-o recent in judecata si pe Sonia Mazureac. Rechizitoriul a fost finalizat de procurori dupa aproape un an de cercetari efectuate in aceasta cauza, cercetarile necesitind mai multe expertize contabile, bilanturi financiare si multe alte documente. Dupa instrumentarea intregului dosar, care a adunat in paginile sale sute de file, s-a stabilit ca femeia a prejudiciat statul cu impresionanta suma de 35.711.187.000 lei, o suma greu de obtinut chiar si pentru o societate cu peste 500 de angajati care lucreaza in legalitate. Fosta chelnerita intr-un restaurant din municipiu, Sonia Mazureac si-a inceput afacerile in toamna anului 1998 cind a realizat ca din cupoanele agricole comercializate pe piata neagra ar putea obtine foarte usor, si intr-un timp relativ scurt, un profit aproape fabulos. Toate tranzactiile s-au facut prin intermediul firmei la care femeia era administrator, SC VISION SRL Botosani, si a altor doua societati care apartineau rudelor, PF Bogdan Mazureac (fratele inculpatei) si PF Mihai Mazureac (tatal inculpatei). Prin intermediul lor s-a inceput achizitionarea de pe piata libera cupoane destinate lucrarilor agricole. In anul respectiv si in 1999 femeia a reusit sa stringa de la producatorii individuali peste 300.000 de cupoane agricole. Cu situatii de lucrari intocmite in fals, Sonia Mazureac s-a prezentat la sediul BCR Saveni si la sucursala din Botosani a Bancii Agricole, locuri unde a decontat cupoanele. Datele din rechizitoriu arata ca pe firma sa au fost decontate 26.204 cupoane in valoare de 3,72 miliarde de lei, pe PF Bogdan Mazureac 218.320 cupoane, suma primita fiind de 22,179 miliarde de lei, iar pe PF Mihai Mazureac a incasat 10,96 miliarde de lei reprezentind 86.340 de cupoane agricole.
Pentru cupoanele cumparate de la producatorii individuali si decontate in banca, Sonia Mazureac a declarat efectuarea urmatoarelor lucrari: 49.420 hectare araturi, 3.500 ha arat si discuit, 19.800 ha discuit si semanat, 7.300 ha semanat, 5.800 ha prasit si 1.560 ha recoltat. Pentru toate aceste lucrari erau necesare aproape 1.200 t de combustibil, adica mai multe vagoane, cu care s-ar fi arat intreaga suprafata a judetului.
Interesant este ca cele trei firme pe care s-au realizat deconturile aveau in dotare doua tractoare, doua pluguri, trei grape, o semanatoare pentru porumb si o semanatoare pentru paioase. Calculele efectuate de experti au demonstrat ca aceste utilaje ar fi permis doar efectuarea de operatiuni agricole pe urmatoarele suprafete: araturi-1.290 ha, discuit si grapat-563 ha, semanat porumb-716 ha si semanat paioase-40 ha ori ar fi trebuit ca aceste utilaje sa lucreze fara intrerupere aproape cinci ani de zile. Si pentru ca ridicolul sa sfideze realitatea, sediul societatii era intr-un simplu chiosc de metal. Mazureac s-a aparat sustinind ca a incheiat conventii cu tractoristii din Republica Moldova si ca astfel ar fi putut ara cele aproape 50.000 de hectare de teren arabil. Afirmatiile ei nu au fost insa luate in considerare intrucit pe durata intregii anchete nu a prezentat nici un documnet justificativ prin care sa dovedeasca aceste colaborari. Daca din valoarea lucrarilor decontate se scade valoarea lucrarilor care ipotetic se puteau realiza cu utilajele din dotare a rezultat ca prejudiciul total se ridica la aproape 36 miliarde de lei.
Scandalul a pornit dupa ce Curtea de Conturi a verificat toate bancile care s-au ocupat cu decontarea cupoanelor. Daca initial acestea nu erau obligate sa verifice autenticitatea chitantelor fiscale justificative depuse la dosar, controlul Curtii de Conturi a dus la verificarea dosarelor fila cu fila. Cele mai mari deconturi au fost facute prin intermediul Bancii Agricole iar pentru a se vedea mult mai bine afacerile cusute cu ata neagra trebuie precizat ca in primul an al cuponiadei, 1998, sucursala locala BASA a decontat cupoane in valoare de 50 miliarde lei, adica cu numai vreo 15 miliarde mai mult decit a reusit sa colecteze Sonia Mazureac. Dupa verificarile Curtii de Conturi, afacerile ilegale au intrat in atentia Serviciului Politiei Economice din cadrul Inspectoratului Judetean de Politie care a verificat la rindul sau fiecare document fila cu fila. Pina la urma s-a constatat ca majoritatea chitantelor fiscale depuse de Sonia Mazureac, prin cele trei unitati controlate de ea, au fost de fapt false. Si pentru ca valoarea prejudiciului stabilit in urma tuturor verificarilor s-a cifrat la 35 miliarde lei, dosarul a fost inaintat spre solutionare Parchetului de pe linga Curtea de Apel Suceava. "Toate aceste cazuri de "cuponiade" au fost extrem de complicate avind in vedere ca a fost nevoie de verificarea fiecarui document si de expertize contabile. Noi am realizat primele cercetari dupa care dosarele au fost inaintate Parchetului de pe linga Curtea de Apel Suceava iar despre evoilutia fiecarui caz nu mai primim informatii", a declarat seful Serviciului Politiei Economice Botosani, col. Vasile Calimandriuc. Cazul Soniei Mazureac pare a fi insa cel mai complicat punind in balanta numai valorile vehiculate. In virsta de 33 de ani, Sonia Mazuneac a fost trimisa in judecata pentru savirsirea mai multor infractiuni prevazute de Codul Penal, acestea fiind inselaciune in dauna avutului public, fals intelectual, fals sub semnatura privata si uz de fals. Pentru aceste fapte femeia risca o pedeapsa cu inchisoarea intre 10 si 20 de ani. Dupa cele doua cazuri solutionate de Parchetul de pe linga Curtea de Apoel Suceava vor mai urma si alte dosare tot pe numele unor botosaneni intrucit in aceste afaceri ilegale pe baza cupoanelor agricole s-au derulat sume care ating plafonul de 50 miliarde lei. Se pare ca, dupa dezvaluirile acestor afaceri, politistii botosaneni au extins cercetarile inclusiv asupra cuponiadei din acest an si ca atare nu este exclus sa mai asistam si la alte cazuri de botosaneni imbogatiti peste noapte pe seama cupoanelor. (Sebastian GHEORGHIU)