Nu a mai ramas nimic din patrimoniul sindicatelor

Generatii intregi de salariati au platit de-a lungul anilor sume importante de bani la sindicat. Banii, retinuti salariatilor pe statele de plata in zilele de leafa, erau dirijati pentru salarizarea liderilor sindicali si pentru investitii in hoteluri, case de cultura, in baze sportive, masini si tot felul de dotari. Fiecarui angajat i se retinea in mod obligatoriu 1% din totalul salariului. 40% din suma era distribuita uniunilor judetene a sindicatelor, iar 60% plecau la Bucuresti, de unde erau dirijati spre investitii. Anual, totalul cotizatiilor platite de muncitori era de 10-11 milioane de lei, o valoare foarte mare pentru acea perioada, in conditiile in care o Dacie costa 60 de mii de lei, un autobuz 540 de mii, iar salariul mediu era de aproximativ 2.500 de lei. Toti banii erau colectati si gestionati de Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania (UGSR), ai carei lideri stabileau destinatia sumelor.
Mostenitorul fostei UGSR este CNSLR-Fratia, prima si cea mai puternica confederatie sindicala din tara. La schimbarea regimurilor politice, produsa in 1989, CNSLR-Fratia a preluat in administrare prin transfer de la UGSR o impozanta avere, constind in hoteluri in statiuni turistice, baze sportive si case de cultura a sindicatelor in fiecare municipiu resedinta de judet, mijloace de transport, plus nenumarate bunuri de valoare insemnata. Filiala din Botosani a CNSLR-Fratia a mostenit si ea un patrimoniu insemnat, insa membrii de sindicat afiliati la aceasta confederatie sindicala se pot bucura in foarte mica masura de bunurile pentru cumpararea carora li s-au retinut ani la rind din salarii. Casa de Cultura a Sindicatelor din Botosani apartine integral tuturor sindicatelor, insa este administrata de o Asociatie Nationala a Caselor de Cultura a Sindicatelor, cu personalitate juridica proprie. Desi au contribuit la ridicarea si la dotarea caselor de cultura (Casa de Cultura a Sindicatelor a costat inainte de 1989 circa 24 de milioane de lei, echivalentul a peste 20 de miliarde de lei de astazi), membrii de sindicat nu beneficiaza de nici un avantaj, cum ar fi bilete la pret redus la spectacolele culturale sau de divertisment.
Cele peste 20 de unitati hoteliere din 17 statiuni turistice, la munte si la mare, sint administrate de Sind Romania, o societate comerciala ai carei actionari principali sint confederatiile sindicale. "Agentia de turism a sindicatelor- Sind Romania functioneaza ca orice agentie de turism, chiar daca actionari sint confederatiile sindicale. Sind Romania are un consiliu de admininistratie la Bucuresti. Noua ni se spune intotdeauna ca societatea nu inregistreaza profit si ca banii incasati sint dirijati spre investitii si de aceea membrii de sindicat nu pot beneficia de reduceri la pretul biletelor", spune liderul local al CNSLR-Fratia, Stefan Tarca.
Membrii fostei UGSR au mai contribuit, in perioada de pina la 1989, la ridicarea a citeva baze sportive sau cluburi muncitoresti in municipiile Botosani si Dorohoi, baze care astazi nu se afla in proprietatea sindicatelor. "Noi avem documente din care reiese ca inainte de 1989 si chiar in 1990, sindicatele au investit un milion de lei in constructia Clubului Muncitoresc Libertatea de pe Calea Nationala, din apropierea Statiei Peco, insa cladirea este administrata in prezent de altii. Tot de noi a fost construita si baza sportiva Sanatatea din spatele Casei de cultura a sindicatelor si o baza sportiva de linga Ildo Dorohoi, insa nici una nu este in proprietatea noastra, iar noi nu o putem obtine din cauza legislatiei", explica Tarca.
CNSLR-Fratia a mai mostenit de la fosta UGSR un autobuz si un autoturism Dacia. Autobuzul, fabricat prin 1980 la Roman, a costat la vremea lui 540 de mii de lei (adica peste o jumatate de miliard de lei in zilele noastre) si era folosit pentru deplasarile in judet sau in tara ale sindicalistilor. In 1998, autobuzul a fost inchiriat pe baza unui contract unei persoane fizice, Aurel Vamanu, insa, desi contractul a expirat, autovehiculul nu a mai revenit in proprietatea sindicatelor, aflindu-se in acest moment pe chituci pe una din strazile marginase ale municipiului. "Am inchiriat autobuzul pentru ca nu puteam sa il intretinem noi. Am incheiat un contract de inchiriere cu persoana respectiva, insa acesta nu a fost respectat. Noi l-am actionat in instanta si asteptam sa primim autobuzul in starea in care era in momentul inchirierii sau sa primim despagubiri la valoarea sa de piata", spune liderul CNSLR. Dacia, cu o valoare de inventar de 60.000 de lei, este in prezent singurul bun de valoare la care sindicalistii au acces. Desi este mai veche de 25 de ani, Dacia se afla la dispozitia liderilor sindicali pentru deplasari scurte in judet. Reprezentantii unei alte confederatii sindicale reprezentate la Botosani, Blocul National Sindical, sustin ca patrimoniul initial al filialei locale a BNS a fost inexistent. "Noi nu am avut nimic in patrimoniu. Ceea ce a apartinut fostei UGSR a fost preluat de CNSLR-Fratia, care s-a infiintat imediat dupa dupa 1990.", sustine liderul BNS, Vasile Chiru.
In 1997, in momentul in care societatea comerciala Moldova a intrat in lichidare, BNS a preluat in administrare de la fostul sindicat al Uzinelor Textile Moldova bilblioteca proprie care continea peste 13.000 de volume de carte, instrumentele muzicale si costumatia folosita in trecut la defilarile comuniste. Cartile se afla si acum in patrimoniul BNS, insa cele 28 de instrumente muzicale de fanfara au fost imprumutate societatii culturale Orpheus, cea care- spune Chiru- va asigura, la vara, un program cultural pe Pietonalul Unirii. Costumele populare (catrinte, ii, briie, incataminte, itari) au fost imprumutate Centrului Judetean de Conservare a Traditiei Populare. Chiru sustine ca BNS intentioneaza sa doneze Caminului de batrini de la Leorda o parte din hainele pe care le mai detine. (Cristian LUPASCU)