Dealurile Vrancei o iau la vale

Blestemul inundatiilor nu s-a terminat inca. In multe localitati, alunecarile de teren ameninta in continuare zeci de case, in timp ce lucrarile hidrotehnice au nevoie de fonduri. Situatia este deosebit de grava pe Valea Milcovului, dar si pe Valea Rimnicului unde casele au inceput sa plece la vale. Localnicii si-au vazut casele mai intii inundate, apoi distruse de alunecari. In continuare, sint case la care dealurile au ajuns chiar linga ferestre, iar oamenii se tem ca acestea pot fi inghitite de pamint. Autoritatile locale nu au nici pina la aceasta data o situatie exacta cu proportiile dezastrului. In multe zone nu se poate interveni pentru ajutorarea oamenilor deoarece drumurile de acces au fost distruse in intregime. Vrancea este unul dintre judetele in care afacerile cu lemne au inflorit in ultimii ani. Specialistii sustin ca zonele in care au avut loc inundatii se suprapun cu cele in care au avut loc defrisari. Potrivit unui studiu efectuat anul trecut, o zecime din teritoriul judetului este reprezentat de terenuri degradate.
Fara indoiala, Valea Milcovului a fost cea mai afectata de alunecarile de teren, care a dublat practic dezastrul provocat de inundatii. In comuna Reghiu, opt case au fost afectate mai intii inundatii, apoi de alunecari. „Este o suprafata de 10 hectare de pasune la nivelul comunei care a fost distrusa. E stratul subtire de pamint, de aceea nu rezista. De asemenea, sint 76 de anexe gospodaresti in pericol”, ne-a declarat primarul Cristea Hagiu. Locuitorii din satele comunei sint complet izolati din cauza distrugerii drumurilor de acces si nu pot ajunge unii la altii decit pe jos. Ajutoarele au fost carate pina la ei cu masini militare pe albia Milcovului. Ieri a fost refacuta o parte din alimentarea cu energie electrica, insa in satul Ursoaia nu s-a putut face nimic, deocamdata. Potrivit primarului din Reghiu, DN 2 M a fost distrus complet pe o portiune de 700 de metri, au fost distrusi 5 km de drum comunal spre Ursoaia si 2 spre Raiuti, trei poduri de beton si doua din lemn au fost luate de ape, iar doua drumuri forestiere au fost distruse pe o lungime de 7, respectiv 8 km. Alimentarea cu apa realizata prin programul Sapard a fost si ea afectata pe o lungime de 5 km.
Dealurile se prabusesc peste case
In comuna Mera sint aproximativ 20 de hectare de teren, potrivit unei estimari provizorii, care au disparut din cauza alunecarilor de teren. 20 de case din satele Milcovel si Vulcaneasa sint in pericol de a fi inghitite de dealuri, care au ajuns chiar linga ele in urma alunecarilor. In total, inundatiile si alunecarile de teren au afectat in jur de 30 de case. Drumul national a fost distrus in doua locuri, pe o lungime de 300 – 400 de metri, iar drumurile comunale au fost distruse in toate cele cinci sate. „Am intervenit cu doua utilaje de la patronii locali pentru drumuri, dar se lucreaza foarte greu”, ne-a declarat Marioara Serban, secretarul Primariei Mera. Situatia este la fel de grava si in celelalte comune de pe Valea Milcovului. In Andreeasu sint pericol de alunecari de teren in satele Butucoasa si Rachitasu, unde au fost afectate mai multe case. Comuna Racoasa a fost afectata si ea de alunecari. In satul Marasti au inceput sa apara crapaturi in teren, iar casele ar putea sa se prabuseasca in ripa care inconjoara satul. De asemenea, Mausoleul din localitate a fost si el afectat de inundatii. Probleme au aparut si in satele Verdea si Gogoi, insa primarul Gheorghe Gaman nu a putut fi contactat pentru a ne spune care este situatia.
Pericol la Dumitresti
Precipitatiile au imbibat pamintul cu apa si au provocat surparea terenului si pe valea Rimnicului. Pina si terasamentele mai dure au inceput sa o ia la vale din cauza apei infiltrate in sol. In satul Blidari, doua case sint gata sa o ia la vale. Situatia cea mai grava se inregistreaza la Motnau, unde drumul este distrus in cea mai mare parte, 80% fiind impracticabil pina si pentru carute. Aici, alte doua case au fost luate de ripa, girla Rimnicului Sarat inundind majoritatea locuintelor. Riul a rupt pina la 15 metri din plantatiile cu pomi fructiferi sau din terenurile cu porumb. In satul Trestia doua poduri au fost afectate de viiturile puternice, circulatia facindu-se cu dificultate. Peste 250 de persoane din acelasi sat traiesc sub permanenta amenintare a alunecarii a doi versanti care formeaza un baraj pe riului Motnau. Zeci de gospodarii au fost inundate, pina si vila Directiei Silvice, din punctul Cantina Motnau, baltind de apa. Necazul oamenilor din aceasta zona nu se incheie aici, satenii fiind lipsiti de electricitate. Daca prin alte zone precipitatiile au mai incetat, in Dumitresti a plouat in fiecare zi, prognoza meteo pentru perioada urmatoare nefiind imbucuratoare.
In comuna Chiojdeni au fost distruse ieri mai multe case in alunecarile de teren. De asemenea, la fel ca la Dumitresti, a fost afectata alimentarea cu apa realizata prin Sapard. O situatie deosebita se inregistreaza in satul Faurei, din comuna Garoafa. Riul Putna a distrus malul drept, iar terasamentul caii ferate este acoperit de apa. Apa pune in pericol si un grup de pina la zece case aflate pe mal. Pentru remedierea situatiei va fi anuntat SGA, deoarece trebuie efectuata o lucrare sub apa, iar in zona trebuie construit si un dig. Satul Padureni din comuna Jaristea a fost la rindul sau de alunecari de teren, iar citeva case sint in pericol. (Mihai BOICU)
Descoperiti in calea apelor
In ultimii anii, in Vrancea s-au efectuat taieri masive in paduri, cu binecuvintarea autoritatilor. Taierile au fost supervizate chiar de catre cei care ar fi trebuit sa apere „aurul verde”, adica chiar de catre padurari. Multi dintre acestia au fost sau mai sint inscrisi in PSD si au avut legaturi cu firmele care exploatau masa lemnoasa. Controalele efectuate dupa schimbarea puterii au scos la iveala numeroase nereguli in modul in care se acordau autorizatiile de exploatare a padurilor. Adevaratul dezastru a iesit insa la iveala atunci cind muntii Vrancei au fost fotografiati dintr-un elicopter. Potrivit unei situatii intocmite anul trecut de Directia Silvica, o zecime de teritoriul judetului este format din terenuri degradate, din care aproximativ 9000 de hectare erau terenuri in pericol de a a fi afectate de alunecare. Taierile care au lasat muntii Vrancei dezgoliti, au avut o contributie importanta la alunecarile de teren produse de inundatiile de saptamina trecuta. In multe locuri s-au taiat perdelele de arbori de pe malurile riurilor, care au fost luate de viituri. Alunecarile de teren au contribuit si la distrugerea infrastructurii judetului. La o prima estimare, se pare ca valoarea pagubelor este mult mai mare decit cele 450 de miliarde de lei pe care presedintele Traian Basescu le-a promis pentru Vrancea. Inundatiile au distrus 20 de sectoare de drumuri judetene, pentru care este necesara o suma de aproximativ 580 de miliarde de lei. Pentru cele 25 de drumuri comunale distruse suma necesara este de circa 100 de miliarde de lei. Estimarea este insa provizorile. Prefectura Vrancea va intocmi astazi o situatie mai exacta cu valoarea pagubelor. Autoritatile mai trebuie sa gaseasca 85 de miliarde de lei pentru refacerea apararii malurilor, in timp ce refacerea podurilor va costa 45 de miliarde de lei. (M.B.)
Ploile si oamenii ingreuneaza lucrarile de refacere a digurilor
Sulfina Barbu, Ministrul Mediului si Gospodaririi Apelor, s-a aflat ieri in Vrancea pentru a inspecta stadiul lucrarilor de inchidere a breselor si refacere a digurilor. Oficialul a fost insotit la Suraia si Vadu Rosca de o echipa de specialisti de la SGA. In digul de pe Siret din zona Suraia exista 2 brese una linga alta, de circa 40 de metri fiecare. Acestea au fost create in noaptea de 13/14 iulie, cind Siretul a atins un debit de peste 4.000 metri cubi pe secunda. Concomitent s-a produs si revarsarea Putnei, iar bresele astfel create au provocat dezastrul de la Vadu Rosca. „Digurile au fost proiectate sa reziste la 4.000 de metri cubi pe secunda, insa, in practica, se ajunge la 80%, adica 3.700- 3.800 mc/s. Trebuie tinut cont ca in aceasta zona s-au inregistrat 4.600 mc/s, iar in incinta apa a ajuns la 1,5- 2 metri, spalind taluzul exterior. Aici este zona cea mai joasa, a fost punctul de minima rezistenta. In general, digurile au rezistat nesperat de bine”, a explicat Victor Racosanu, directorul Sistemului de Gospodarire a Apelor. Acesta a precizat ca pagubele inregistrate la lucrarile de aparare aflate in administrarea SGA se ridica la peste 150 de miliarde de lei, pe Siret acestea fiind de circa 35 miliarde de lei. Sulfina Barbu a accentuat ideea necesitatii unor lucrari de calitate, realizate intr-un timp cit mai scurt. La Suraia, lucrarile de inchidere definitiva a digului sint realizate de firma Sibarex, care s-a angajat sa le finalizeze pina la sfirsitul saptaminii. Reparatiile au inceput saptamina trecuta, cind s-a realizat si un dig provizoriu. Specialistii au explicat ca digul este compactat cu cite jumatate de metru, dupa care se iau probe de laborator, iar tasarea in interior se face manual.
Si proprietarii de terenuri incetinesc reparatiile
Ministrul Sulfina Barbu a afirmat ca lucrarile sint ingreunate de ploile care se „incapatineaza” sa cada, precipitatiile putind determina o prelungire a termenelor de executie. „Ne intereseaza calitatea lucrarilor, acestea sint urmarite zilnic cu analize de laborator, pentru ca oamenii sa fie bine aparati. Nu putem face rabat de la calitate, chiar daca termenele pot fi intirziate 1-2 zile din cauza precipitatiilor. Ploile ne obliga sa refacem anumite lucrari, de pe o zi pe alta. O alta problema o constituie titlurile de proprietate, care exista pina la dig. Unii proprietari nu ne permit accesul, lucru care ne obliga sa patrundem cu utilajele pe dig, ceea ce duce la tasarea acestuia. Astfel, rezistenta digului poate fi slabita. In unele zone sint si titluri de proprietate chiar in albia riului, pe care sint culturi. Vegetatia a actionat ca o bariera in fata apei si astfel s-au rupt diguri si au fost inundate localitati. Trebuie modificata legislatia in aceasta privinta, indiferent de detinatori, trebuie sa fie interzisa actionarea fiecaruia dupa bunul plac”, a declarat ministrul Sulfina Barbu. La Vadu Rosca, accesul utilajelor este mult ingreunat. In zona exista trei brese in digul de pe riul Putna, iar prin una din acestea inca se mai scurge apa. Specialistii de la SC Energoconstructia SA, firma care realizeaza lucrarile in zona, au afirmat ca aceasta ultima bresa ar putea fi atacata in circa 10 zile, timp in care vor fi inchise celelalte doua. Muncitorii se vor ajuta si de pompe, pentru a evacua toata apa din zona. „Aceste diguri au fost gindite la standardele anilor ’60 – ’70, cind au fost proiectate sa apere culturile oamenilor, si nu locuintele. Deocamdata vom merge din aproape in aproape pentru a inchide toate bresele, apoi vom trece la regindirea planurilor de aparare, pentru ca locuintele oamenilor sa fie aparate in primul rind”, a mai afirmat Sulfina Barbu. Ministrul a mai spus ca a solicitat si o ancheta cu privire la debitele evacuate si atenuate prin acumularea de la Calimanesti, pentru a se vedea daca situatia a fost gestionata corect. (Camelia STANILA)
S-a incheiat evaluarea pagubelor in teren
Autoritatile desemnate sa evalueze pagubele produse de inundatii au terminat ieri actiunea, pe Valea Rimnicului. Prefectul Ion Oprea si generalul de brigada Costica Silion – seful Jandarmeriei Romane – desemnat sa gestioneze criza inundatiilor in Vrancea, au anuntat ca situatia pagubelor va fi transmisa cel mai probabil astazi, la Guvern, pentru ca executivul sa purceada la alocarea de fonduri pentru refacerea caselor, gospodariilor si a infrastructurii distruse. Dupa aceasta actiune se va trece la stabilirea cuantumului pagubelor produse de inundatii in tot judetul, implicit la solicitarea de sume de bani pentru refacerea caselor, a gospodariilor si a infrastructurii afectate. In acest sens, prefectul judetului, impreuna cu generalul Silion, au evaluat pagubele produse in comunele Vintileasca, Jitia, Chiojdeni si Dumitresti. O situatie deosebita intilnita de autoritati in teren este aceea a drumului care face legatura dintre comunele Dumbraveni si Vintileasca, drum care are, nu demult, statutul de drum national, desi nu intruneste calitatea principala – aceea de a face legatura intre doua municipii. Datorita alunecarilor de teren produse de ploile abundente din ultimul timp, acest drum trebuie refacut, insa prefectul doreste trecerea lui la drumuri judetene. „Mi se pare firesc sa se clarifice statutul acestui drum, care nu poate fi incadrat la categoria drumuri nationale. In acest sens, vom face demersuri la Guvern pentru ca acest drum sa fie din nou trecut la categoria drumuri judetene”, a declarat prefectul. Generalul Costica Silion s-a aratat extrem de mirat de felul in care arata drumul „national” Dumbraveni – Vintileasca, spunind ca acesta arata mai degraba a drum forestier.
Permanenta zero in primarii
Unii primari nu inteleg nici acum, dupa aproape doua saptamini de la dezastru, ca trebuie sa asigure permanenta in primarii. Echipa de evaluare a constatat si faptul ca pe Valea Rimnicului cea mai mare problema o reprezinta alunecarile de teren, care au ingreunat circulatia si accesul oamenilor in centrele comunale. Astfel, in catunul Motnau din comuna Dumitresti este nevoie de interventie pentru a stabili, in prima faza, circulatia populatiei catre centrul comunei. „Pentru cei ale caror locuinte sint la pamint dar si pentru cei care locuiesc in zone cu alunecari iminente de teren, consiliile locale trebuie sa le acorde stramutarea”, a mai declarat prefectul Ion Oprea. In Vintileasca, doua sate sint semiizolate de centrul comunei – Poiana Stoichii si Neculele, pentru acestea Prefectura luind decizia de a trimite ajutoare alimentare, astazi, cu elicopterul. Desi s-au confruntat cu furia naturii dezlantuite, unii primari nu inteleg nici acum ca trebuie sa asigure permanenta in Primarii – 24 de ore din 24. Astfel, prezent inopinat in comunele Jitia, Dumitresti si Vintileasca, prefectul a constatat ca primariile erau inchise, neasigurindu-se nici un fel de serviciu de permanenta care sa primeasca un eventual avertisment de vreme rea. In cursul serii de ieri, Prefectura trebuia sa finalizeze evaluarea pagubelor produse de inundatii la nivel de judet, astfel ca situatia finala sa fie transmisa la Guvern pentru alocarea fondurilor necesare refacerii infrastructurii si a caselor si gospodariilor afectate de inundatii. (Sebastian OANCEA)
Prefectura pune primarii si consiliile locale la treaba
Prefectul Ion Oprea a dispus luarea unor masuri urgenta de catre primarii localitatilor afectate de inundatii, deoarece s-au constatat o serie de discrepante intre nevoile cetatenilor, necesitatile de interventie si modul de actiune al autoritatilor locale. Astfel, s-a constatat in unele cazuri ca primarii au raportat mai mult case afectate decit cele constatate de echipele de evaluare, formate din specialisti in constructii. De asemenea, consiliile locale nu s-au implicat intotdeauna in operatiunea de coordonare a ajutoarelor, fapt care a provocat nemultumirea sinistratilor. Masurile care trebuie luate de catre primari vizeaza sprijinirea specialistilor in realizarea unei situatii nominale a cetatenilor care au locuintele afectate in proportie de peste 50%. De asemenea, toti membrii consiliilor locale, alaturi de primari, trebuie sa se implice in coordonarea lucrarilor de inlaturare a apei ramase dupa inundatii, coordonarea activitatii de colectare a gunoiului si transportarea acestuia in spatiile de depozitare autorizate, coordonarea lucrarilor de refacere a cailor de acces din intravilanul localitatilor, coordonarea distribuirii ajutoarelor guvernamentale sau de alta natura, indentificarea focarelor de infectie si sesizarea imediata a organelor abilitate pentru dispunerea masurilor necesare inlaturarii acestora, interzicerea sacrificarii animalelor din zonele afectate de inundatii in vederea consumului, fara avizul medicului de specialitate, mobilizarea tuturor cetatenilor din comuna, inclusiv a celor care nu au fost afectati de inundatii, pentru inlaturarea cit mai rapida a efectelor acestora. „De punerea ?n aplicare a masurilor dispuse prin aceasta circulara, precum si de eficientizarea activitatilor de ?nlaturare a efectelor calamitatilor din zona de responsabilitate si ?n conformitate cu prevederile Legii administratiei publice locale nr.15/2001 si Ordonantei 21/2002, privind gospodarirea localitatilor urbane si rurale, primarii sunt direct raspunzatori”, se arata intr-un comunicat al Prefecturii Vrancea. (Mihai BOICU)