Ultimii stranepoti ai lui Mos Ion Roata

Comuna Cimpuri a devenit cunoscuta datorita legendarului Mos Ion
Roata, indraznetul taran care a ajuns deputat in Divanul Ad-hoc al
Moldovei si luptaror inflacarat pentru Unirea de la 24 ianuarie 1859.
Pentru ca si-a depasit conditia de taran asuprit de boieri, localnicii
pastreaza mai vie ca niciodata amintirea ilustrului lor inaintas. Mos Ion
Roata, nascut ?n 1806 ?n satul Gura Vaii, a trait pina in 1882.
In comuna mai traiesc peste 20 de urmasi si se pastreaza chiar
pietroiul pe care obisnuia sa stea la ulita, la taifas cu vecinii. Ultimul
stranepot direct al lui Ion Roata a fost Dumitrache Mironica, veteran de
razboi, unul dintre cei mai respectati oameni din sat, care s-a stins din
viata in urma cu un an, la venerabila virsta de 94 de ani. Si astazi,
cimpurenii se mindresc ca oriunde ar merge, numele comunei este
asociat cu cel al taranului care a prezentat celebra jalba a taranilor
clacasi, document care descria situatia social-politica din Moldova
acelor vremuri.
„Unde m-a scuipat boierul, m-a sarutat domnitorul”
Mos Ion Roata s-a nascut in 1806 si a avut patru copii care n-au
parasit niciodata satul natal. La 50 de ani, dupa dispute aprige cu
boierii din familia Dascalescu, Ion Roata se vede nevoit sa-si
paraseasca satul si se muta cu familia intr-un catun „peste riul Susita”.
In 1857, este ales deputat in Divanul Moldovei si are indrazneala sa
se vaite Domnului ca boierul l-a scuipat in fata pentru ca si-a cerut
drepturile. Legendara intilnire cu domnitorul Cuza linga Adjud a
ramas in istorie, copiii din Cimpuri fiind mindiri ca o invata la scoala.
„Unde m-a scuipat boierul, m-a sarutat domnitorul”, sint vorbele care i-
au uns la inima pe taranii asupriti de boerii ciinosi ai locului. Desi era
tinar, Ion Roata a ramas mos pentru ca era sfatos si i-a infruntat cu
dirzenie privilegiatii vremii. La Cimpuri, de la mic la mare, toti ii stiu pe
de rost povestea. „Avea minte agera, un suflet bun dar si un naduf…
Om cinstit si cuviincios care nu prea punea temei pe vorbele boieresti
si avea gidilici la limba, de altfel plin de duh si cu indrazneala”, sint
vorbele lui Ion Creanga care l-a facut celebru in povestirile sale. „A fost
taran istet, i-a spus boierului vede-n fata si a aparat cu dirzenie
interesele taranilor napastuiti. A fost omul potrivit la locul potrivit. Asta
da taran!”, spune Maria Dragu, una din stra-stra nepoatele lui Mos Ion
Roata, care traieste si munceste la Cimpuri.
„Era om de mare pret, Stia sa scrie la judet”
Dupa periplurile prin politica, Mos Ion Roata a pus umarul la infaptuirea
reformei agrare din 1864. „A participat la impartirea terenurilor iar
lucrarile lui au fost apreciate ca mai bune decit a multor ingineri
hotarnici”, il lauda profesorii din Cimpuri.
Casa memoriala, acoperita cu sindrila, inchiata in grinzi cu cuie din lemn si lipita cu lut se afla in centrul satului si este vizitata de sute de oameni in fiecare an. La loc de cinste, dupa cum ne spune Sevastita Burnichioiu, ingrijitoarea casei, si ea membra a marii familii Roata, sta „pieptarica cu gaitani”, vesta pe care Mos Ion Roata o imbraca in zilele de sarbatoare dar si itarii, opincile si punga in care isi tinea banii. Astazi, de 24 ianuarie, taranii lui Mos Ion Roata vin in Piata Unirii din Focsani pentru a sarbatori Unirea celor doua tari surori. Copiii il cinstesc si ei la scoala din sat si se bucura ca invata despre un om al satului din cartile de istorie. De altfel, rapsozii satului se intrec in a compune diverse poezii si balade cu si despre Mos Ion Roata. „Eu am scris hirtia toata, ca-s din satul lui Mos Ion Roata, Era om de mare pret, Stia sa scrie la judet. Il voi cinta in toata tara sa m-auda capitala, Sa mai facem o Unire, Sa ramina-n nemurire”, suna una din baladele scrise de Nicolai Dinica, cioban care isi scoate palaria cind graieste despre Mos Ion Roata.
De citeva saptamini, comuna lui Mos Ion Roata are si site pe Internet.
„Cea mai trista amintire a locuitorilor comunei, oglindita si ?n diferite
documente si opere ale scriitorilor rom?ni, este crunta exploatare si
persecutie de care au dat dovada regimurile din trecut demascate de
reprezentantul taranimii ?n divanul adhoc al Moldovei, cu ocazia luptei
pentru Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca”, se arata in istoricul
comunei. Jalba expusa de Mos Ion Roata ?n divanul Ad-Hoc ?n 1857 la
Iasi, justifica aceasta afirmatie.
Mos Ion Roata a murit ?n anul 1882 cu desavirsire sarac si fara nici o
vita la batrinete, fiind aspru persecutat de boierii timpului pentru
?ndrazneala lui de a fi aratat suferintele tuturor celor cu palmele
batatorite pe mosiile boieresti, dupa cum sustin conducatorii
comunitatii din Cimpuri. Nemultumirea urmasilor lui Ion Roata s-a transmis si celor din 1907, dar au fost puse la tacere prin forta armelor. Unii din satenii din Cimpuri par dispusi sa o puna chiar si astazi de o revolutie, nemultumiti de saracia si conditiile in care traiesc, dar se pare ca nu au curajul inaintasului lor.
Ultimul stranepot al lui Mos Ion Roata
Ultimul stranepot direct al lui Mos Ion Roata s-a stins din viata la
venerabila virsta de 94 de ani. Potrivit primarului din comuna Cimpuri, Dumitru Vladescu, Mironica Dumitrache era nepotul Floarei, fiica cea mica a lui Mos Ion Roata si a trait toata viata in satul de peste riul Susita, unde si-a petrecut viata ilustrul sau inaintas. Taran neaos din Cimpuri, Mironica Dumitrache a luptat pe front in stepa Calbuca si era cel mai batrin veterani de razboi din sat. „Eu stau in avearea lui bunicu meu, fiul lui Mos Ion Roata. Mama mea, Floarea era nepoata lui. A murit rapusa de o grenada. Mosul meu era tare destept. El a facut Unirea. Boierii il cam luau in bascalie dar el nu s-a lasat. A zis ca de la Vladica pina la opinca trebuie facuta Unirea si toata tara a aflat de el”, povestea cu putin timp inainte de a muri ultimul stranepot din vita lui Ion Roata. Mironica Dumitrache nu a avut copii, asa ca s-a dus si ultimul descendent direct al lui Mos Ion Roata. Cu toate acestea, legenda sa ramine mai vie ca niciodata si zeci de familii din Cimpuri se mindresc ca poarta acest nume.
La 145 de la Unirea Principatelor, taranii lui Ion Roata mai spera sa apuce si ultima mare unire a tuturor romanilor si, poate, sa se mai nasca la Cimpuri un al doilea „Horea al Vrancei”. (Camelia MARIN)
Prohod la mormintul lui Mos Ion Roata
Cu ocazia sarbatoririi a 145 de ani de la Unirea Principatelor Romane, satenii din Cimpuri isi vor aminti de Mos Ion Roata intr-o maniera speciala. In acest an, autoritatile locale s-au gindit sa inceapa comemorarea cu un prohod la mormintul cunoscutului reprezentant al taranimii in divanul ad-hoc al Moldovei. Astazi, localnicii vor participa la o slujba de pomenire la mormintul din satul Gura Vaii, apoi la un Te Deum ce va avea loc la Casa Memoriala Mos Ion Roata. Activitatile dedicate Unirii si personalitatii lui Mos Ion Roata vor continua la Caminul Cultural din localitate, unde sint asteptati si scriitorii Asociatiei Culturale „Duiliu Zamfirescu”. „Dorim ca si in acest an sa-l facem remarcat pe Mos Ion Roata, omul adevarat al problemelor de la 1859, cel destinat sa respecte doleantele taranimii. Consideram ca putem face un prohod la mormintul lui. In fiecare an l-am elogiat asa cum am crezut mai bine pe cel care ne-a reprezentat in divanul ad-hoc, pentru ca noi ne consideram urmasii sai”, ne-a declarat Dumitru Vladescu, primarul comunei Cimpuri. (C.S.)