Locuinta de razboi a sefilor Iasului

Buncarul se afla la 15 metri sub pamint
Asa se cheama, oficial, buncarul din maruntaiele pamintului de sub Copou, din care sefii judetului ar trebui sa conduca Iasul in timpul unei conflagratii. Construit acum 50 de ani, ca rezultat al isteriei Razboiului Rece, buncarul este mai mult o legenda de pe strada Dumbrava Rosie din Copou. Pina sa se ajunga in adapostul propriu-zis, trebuie sa cobori 15 metri in adinc. Patru usi din otel pur fragmenteaza scarile in intervale egale. Regulile sint stricte: cum ai trecut de o usa, aceasta este incuiata. Procedeul trebuie repetat in cazul tuturor celor patru usi. Rolul acestor compartimente este asemanator cu cel al camerelor de depresurizare. Mai mult, in fiecare compartiment se afla cite un costum special de protectie pentru flacari sau iradieri chimice si nucleare. Ajuns, in sfirsit, jos, e nevoie de alte masuri de precautie. Trusele medicale arata ca vizitatorii sint examinati inainte de a intra in sala de comanda.
In caz de razboi, mesajele catre populatie sint transmise televizat
Decorul evoca o cazarma: pereti simpli, vopsiti in alb, luminati puternic. Citeva harti asteapta desfacute. In a doua incapere, metri intregi de pupitre si ecrane. E de ajuns sa invirti de un simplu buton pentru ca mataraia de cabluri ascunsa sa inceapa sa trepideze. Din subteran, linii telefonice pornesc spre cele mai importante obiective militare, administrative si economice din Iasi. Un studio de televiziune care poate emite local si o statie radio completeaza arsenalul de comunicare de care dispune buncarul. Cu ajutorul studioului tv, oficialitatile pot transmite, periodic, mesaje catre populatie, iar cu statia radio, sefii judetului pot primi informatii de la oamenii din subordine, aflati in diferite colturi ale orasului.
Adapostul poate fi distrus numai de o bomba nucleara care ar cadea deasupra sa
Refugiul subteran a fost astfel construit incit sa reziste la cele mai zdravene explozii. Doar o bomba atomica cu epicentrul chiar deasupra constructiei ar putea sa o ingroape definitiv sub pamint. "Daca explozia atomica s-ar produce in oriunde alta parte, singurul risc ar fi cel al iradierii", a declarat lt-col. Dan Axinte, seful Inspectoratului Judetean de Protectie Civila (IJPC). De fapt, peretii adapostului sint construiti din ziduri de beton cu o grosime de 75 de centimetri, dupa ce fundatia a fost, anterior, garnisita cu mai multe tipuri de nisipuri menite sa amortizeze socul eventualelor explozii. In planul initial, buncarul ar fi trebuit imbracat cu o "camasa" groasa de plumb, care sa-i apere pe chiriasi de efectele radiatiilor periculoase. Acest proiect nu a fost dus insa pina la capat.
"Din adapostul subteran ar trebui coordonat un Iasi asediat"
In vizuina subterana se poate rezista saptamini la rind sub pamint. Apa curenta, toalete prevazute inclusiv cu dusuri, mobilier. Cel mai important, instalatiile de filtrare a aerului sint functionale, permitind supravietuirea chiar in timpul unui atac chimic. Toate utilitatile, incluzind aici si energia electrica, sint aduse la 15 metri sub pamint de un generator independent, amplasat in buncar. O cantitate foarte mare de alimente poate fi pastrata timp indelungat. Ceea ce a si dus la o intreaga zvonistica privind adapostul antiaatomic. De fapt, acolo nu au intrat decit in vizita prim-secretarii judetului si prefectii, dupa 1989. Buncarul nu si-a atins niciodata scopul, fiind, asa cum sustine si cel care-l are in grija, o relicva a trecutului de dupa cortina de fier. "Adapostul este destinat protectiei civile, care este o forta non-combat. Din adapostul subteran ar trebui coordonat un Iasi asediat, nu conduse operatiuni militare", sustine locotenent-colonelul Dan Axinte.
Prefectul sustine ca nici el nu cunoaste exact amplasamentul
Nedivulgarea informatiilor in legatura cu buncarul din Copou este mai degraba o moda decit o adevarata datorie. Pe care totusi, actualul prefect al Iasului, Corneliu Rusu-Banu, o respecta cu sfintenie. "E singurul lucru care e secret in judetul Iasi. Ar fi cea mai mare greseala sa va deconspir locul. E o camera de comanda, cu instalatii sofisticate, de unde poate fi condus judetul", a spus prefectul. Rusu Banu sustine, cu mina pe inima, ca nici chiar el nu stie amplasamentul exact al adapostului. "Am fost dus acolo intr-o noapte", a explicat, scurt, prefectul. Un antecesor al acestuia la cirma judetului i-a aratat insa adevarata valoare. "La vremea cind a fost construit era viabil, dar acum este mai mult istorie. Se poate supravietui in cazul unui atac, dar multe din instalatiile care exista acolo sint depasite", a afirmat unul din fostii reprezentanti ai Guvernului la Iasi. Cu asta sint de acord pina si unii dintre cei mai in virsta locuitori ai stradutei din Copou unde se afla buncarul. "Eram copil cind a fost construit. Imi aduc aminte doar ca zona era imprejmuita si ca nu aveam voie nici macar sa ne apropiem. Dar, de atunci, nu a mai fost niciodata zarva pe aici", a spus un batrin de pe strada Dumbrava Rosie. Chiar daca stiu, nici profesorii de la Facultatea de Constructii si Arhitectura a UTI nu vor sa vorbeasca despre modul de constructie a acestor buncare. "Sint constructii de tip militar, si nu putem da nici un fel de informatii", a spus Irina Bliuc, de la Catedra de Mecanica a Constructiilor. (Catalin PRISACARIU)