Oameni care vad pe intuneric

Cind a devenit pentru prima oara tata, Vasile Gavaneanu, nea Vasile cum ii spun cunoscutii, si-a strins fetita in brate ore in sir si a mingiiat-o incet, incet, incercind sa-si inchipuie cum arata. Niciodata nu a reusit, si nici nu va reusi vreodata. Nu stie ce inseamna frumos sau urit, doar ca sint diametral opuse, si nici nu ar putea defini aceste notiuni. Nu poate sa-si imagineze cum arata o floare si nici ce inseamna culorile. Pentru el, albul este ceva luminos, asa cum i s-a spus la scoala, iar negrul ceva intunecat. Si atit. "Pot spune ca am in mina un trandafir sau o alta floare dupa miros, dupa finetea si forma petalelor. Am invatat toate mirosurile si forma florilor, dar nu stiu cum arata. Cind pipai o persoana, pot cel mult sa-mi dau seama ce virsta are, cu o eroare de doi-trei ani, dupa finetea pielii. Nu pot spune daca este frumoasa sau urita. Eu vad cu miinile, fata, nasul si urechile", spune Garvaneanu. La fel si-ar putea incepe povestea fiecare persoana oarba din nastere care, in cel mai bun caz, i se pare ca are o senzatie de lumina foarte slaba si difuza.
Copiii il porecleau "Chiorul"
Vasile Garvaneanu are 52 de ani si este maseur la Centrul Medical Nicolina. "M-am nascut in Dobrogea, intr-o familie de tarani. Mai am doua surori perfect normale. Nu am vazut practic niciodata, desi pina la 20 de ani am avut o vaga perceptie luminoasa care m-a ajutat sa ma orientez mai bine. Puteam sa-mi dau seama daca intr-o camera este un bec aprins si, cred ca pe la sapte ani, intr-o seara, bunicul mi-a spus ca punctuletele de lumina de pe cer, pe care le distingeam foarte vag, sint stelele", isi aminteste nea Vasile. Parintii l-au lasat sa se descurce de mic in lumea celor care vad. El crede acum ca cei care-si tin copiii nevazatori izolati fac o mare greseala, pentru ca astfel nu se pot adapta la mediu. "Chit ca ceilalti copii ma porecleau «Chiorul», ma duceam cu ei la scaldat, ba chiar si la furat prin livezile CAP-ului. Care ma poreclea, cind il prindeam, ii burduseam bine si dupa asta eram cei mai buni prieteni. Imi place mult sa citesc, mai si scriu din cind in cind cite ceva la revista noastra, si joc sah. Imi plac lucrurile mai omenesti; mai servesc si cite un paharel de vin bun".
"Vede" ceea ce este in jurul sau cu urechile si cu pielea
Nea Vasile nu are cum sa-si inchipuie cum arata un cal, de exemplu, pentru ca nu l-a vazut niciodata. "Cei care au vazut in copilarie ramin cu amintirea obiectelor respective si isi pot forma o imagine asupra altor lucruri prin comparatie cu ceea ce stiu ei. Nu-mi pot imagina ceva decit mirosind, ascultind si pipaind. Eu nu-mi pot reprezenta un catel decit pipaindu-l de la bot pina la coada, dar despre rasa e foarte greu sa-mi fac o idee." Ca o compensatie pentru lipsa vazului, toate celelalte simturi sint mult mai ascutite. Despre o persoana necunoscuta poate sa-si formeze o imagine dupa discutii indelungi. Dupa tonalitate, modul de a vorbi si voce isi da seama daca "este un om de treaba sau un smecheras".
La scoala speciala de la Cluj a fost educat sa se descurce singur. In timpul orelor speciale de orientare in spatiu era lasat sa mearga singur pe strada, supravegheat insa cu atentie de profesori. "Nu am probleme cu orientarea pe strada, dar trebuie sa fiu foarte atent, pentru ca traficul este foarte aglomerat. Pot sa-mi dau seama cind cineva este aproape, pentru ca ii aud pasii; daca vine din fata, il simt si cu fata", povesteste nea Vasile.
Simte cind se termina o cladire dupa tonalitatea zgomotului
Tot cu fata simte – inca de la o distanta de jumatate de metru – si cind se apropie de un zid. "Daca sint neantent mai dau cu capul de un stilp sau de un trecator. Asta se intimpla numai cind nu sint foarte concentrat si ma gindesc in alta parte. Cind merg prima data pe un anumit traseu, mai dau prin gropi, dar dupa doua drumuri stiu locul pe de rost si nu mai am probleme". Stie exact cind trebuie sa coboare de pe trotuar si sa traverseze, pentru ca simte cind se termina o cladire dupa modificarea tonalitatii zgomotului. "Niciodata nu numar pasii de la o traversare la alta. Pur si simplu simt ca trebuie sa traversez. Prin locurile unde nu cunosc drumul, merg cu pasi mici si pipai terenul cu talpa, iar uneori ma ajut de baston". Nici barbieritul nu mai este o problema, cu toate ca-i ia cam zece minute. Cu o mina pipaie fata, iar imediat in spate da cu lama, neavind nevoie de ajutorul nimanui.
Si sotia sa este oarba
Si sotia lui nea Vasile este si oarba, dar nu s-a nascut asa. Si-a pierdut vederea la 14 ani si isi mai aminteste cum arata lucrurile in general. Adesea incearca sa-i explice si lui. S-au cunoscut cind el a dat admitere la Filologie la Iasi si, dupa doi ani de corespondenta in care isi scriau in fiecare saptamina, s-au casatorit. "Cind am dat admiterea, am stat in gazda la parintii ei. Nu mai stiu daca atunci cind am cerut-o in casatorie i-am adus flori, dar stiu ca i-am furat un sarut, asa, pe nevazute", ride el. Ride si sotia sa. Ne simtim brusc ca in mijlocul unei familii absolut normale, cu bucuriile si necazurile ei. (Cristian DONOSE)
Pentru cei care au orbit la maturitate, tragedia este mult mai mare
Daca nevazatorii din nastere nu-si pot inchipui ce este in jurul lor, pentru persoanele care au orbit la maturitate, tragedia este de neimaginat. "Am 45 de ani si am orbit in 1991 din cauza diabetului. La inceput, am avut un sentiment de inutilitate, ca am fost abandonat. Mi-au trecut si citeva ginduri mai negre. Este foarte greu. Cei din jur se uita la tine, isi fac cruce sa nu pateasca si ei la fel si trec mai departe. Asta ma deranjeaza. Mi-au trebuit ani de zile sa inteleg ca viata trebuie luata asa cum este si ca este si asta un mod de viata", ne-a spus Dorin Chiper, presedintele Asociatiei Nevazatorilor. Ca multi alti nevazatori, nu are familie. Dupa ce a absolvit Facultatea de Electrotehnica si a terminat stagiul, a vrut sa se casatoreasca, dar a aparut boala. "Ar fi fost si mai rau daca as fi facut acest pas si m-ar fi parasit din cauza orbirii. Cred ca foarte putine femei pot ramine linga un barbat care a pierdut vederea, pentru ca au de infruntat multe piedici", a mai spus Dorin Chiper. El reprezinta interesele celor 2.400 de persoane nevazatoare din judet. (C.D.)