Prefectura a clonat 43 de functionari

Putini ieseni stiu ca cele citeva atributii ale Prefecturii pot fi rezolvate la fel de bine de CJ, de alte institutii sau chiar de simplul cetatean. In cazul in care Consiliul Local ar decide miine ca toate gardurile din oras sa fie vopsite in picatele, prefectul are datoria sa ceara instantei de contencios administrativ anularea hotaririi. Insa acelasi lucru il poate face orice cetatean nemultumit de hotarirea CL. Daca Guvernul vrea sa stie cite baruri exista in judet, functionarii CJ vor fi cei care vor alerga dupa informatii, chiar daca raportul final va avea semnatura prefectului. Un primar care vrea bani pentru a repara drumurile din comuna va bate in zadar la usa prefectului pentru ca presedintele CJ este cel care controleaza bugetul oricarei comune. Sosirea unei delegatii straine va fi anuntata Prefecturii, dar reprezentantii CJ vor semna orice acord de colaborare. Daca un primar fura din bugetul comunei, prefectul poate sa-l certe si atit. Pe capul primarului vor veni inspectorii CJ, ai Directiei de Finante sau ai Curtii de Conturi. Insusi presedintele CJ a admis faptul ca cea mai mare parte a atributiilor Prefecturii se suprapun celor ale CJ sau ale altor institutii. Apare de aici intrebarea: la ce bun existenta a doua institutii care sa administreze judetul?
Prefectura se afla la mina functionarilor din judet
Cele citeva atributii distincte ale Prefecturii ar putea fi trecute in sarcina directiilor si serviciilor CJ sau a altor institutii ale statului. Singura ratiune practica de existenta a Prefecturii o reprezinta dorinta Guvernului de la Bucuresti de a tine sub control tot ceea ce se intimpla in teritoriu. Dupa ani de zile in care s-a tot vorbit de autonomie locala si descentralizare, ele au ramas in stadiul de deziderat. Administratia judeteana a ramas direct subordonata Bucurestiului.
Conform Legii Administratiei Publice Locale (215/2001), prefectul asigura reprezentarea Guvernului in teritoriu. Prin directiile subordonate, Prefectura functioneaza ca un guvern la scara judeteana. Toate cele 19 ministere de la Bucuresti isi au corespondentul intr-o directie sau institutie descentralizata din judet. Insa, de multe ori, angajatii Prefecturii fac practic acelasi lucru cu vecinii lor de birou din CJ. Alteori, pentru a-si rezolva sarcinile, functionarii Prefecturii apeleaza tot la colegii lor din CJ. Lipsa unui aparat propriu de control si a unor atributii precis delimitate transforma Prefectura intr-o institutie dependenta aproape total de raportarile din teritoriu si de bunavointa diversilor directori de institutii descentralizate. Daca nu este corect informat, prefectul poate ajunge sa raporteze la Bucuresti terminarea lucrarilor agricole de toamna cu doua saptamini inainte de finalizarea lor. Acesta reprezinta practic si motivul pentru care fiecare partid ajuns la putere si-a instalat propriii oameni in functiile de conducere locale, statutul functionarului public fiind tras pe linie moarta.
"Nu ne ajutati si pe noi intr-o problema?"
La primul etaj al Casei Patrate functioneaza Directia de Relatii Externe si Integrare Europeana a Prefecturii, corespondentul Ministerului Integrarii Europene de la Bucuresti. Pe usa alaturata este afisata inscriptia "Serviciul de Integrare Europeana si Relatii Externe", ce apartine insa de Consiliul Judetean. Atributiile celor doua birouri sint practic identice. Atunci cind unul dintre sefii judetului pleaca in strainatate sau urmeaza sa primeasca o delegatie externa, "relatiile externe" se ocupa de tot ce tine de cazare, bilete de avion, diurna sau intilniri. Daca se pune problema infratirii judetului cu o provincie sau un district din alta tara, biroul CJ se va ocupa de intreaga afacere. Daca se doreste contactarea unui partener extern pentru realizarea unei investitii in judet, tot CJ va face demersurile necesare. "Directia de Relatii Externe a Prefecturii poate angaja discutii cu ambasadorul Romaniei din acea tara, asigurind reprezentarea autoritatii centrale. Totusi, CJ este cel care va finaliza discutiile si va semna contractele", a recunoscut Cornel Simighian, purtatorul de cuvint al Prefecturii.
Directia de Programe si Strategii Guvernamentale a Prefecturii asigura teoretic aplicarea programului de guvernare in teritoriu. Din cind in cind, de la Bucuresti mai vine cite o insarcinare; ca de exemplu, realizarea unor fise de descriere a tuturor comunelor din judet: populatie, suprafata, agenti economici. Pentru realizarea unei astfel de fise este insa necesara cooperarea primarilor din comune. "Pina acum am realizat vreo 20 de fise. Daca primarii nu vor sa-ti trimita informatiile solicitate, nu ai ce sa le faci", a spus Claudia Postolache, sefa Directiei. Conform Legii 215/2001, "intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii consiliilor judetene, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare". Practic, Prefectura nu are la indemina nici un mijloc de presiune fata de primarii din comune. In cadrul CJ functioneaza insa un serviciu de coordonare a consiliilor locale prin care CJ isi poate impune autoritatea. Daca un primar are nevoie de bani pentru o scoala sau pentru repararea unui drum, el nu se va adresa prefectului, ci presedintelui CJ. Singurul lucru pe care il poate face prefectul este sa-l felicite pentru initiativa. Banii tot de la CJ pot fi obtinuti.
"Sunam la Prefectura sau la CJ?"
In unele cazuri, nici Guvernul nu mai stie carui cap al judetului sa i se adreseze. La aparitia Legii 112/1995 privind imobilele nationalizate, aplicarea legii a fost incredintata CJ. Singura atributie lasata prefectului era numirea comisiei judetene de aplicare a Legii 112. Prefectul nu avea insa dreptul sa-i nominalizeze pe membrii comisiei, ci doar sa aprobe propunerile presedintelui CJ. Noua lege 10/2001 pe acelasi subiect a fost insa trecuta in grija unui birou judetean subordonat direct Prefecturii. Informatiile din teritoriu sint obtinute insa tot prin intermediul CJ. "Este greu de spus care a fost ratiunea acestei reglementari. CJ era cel mai in masura sa aplice legea, atit prin legaturile pe care le are cu consiliile locale, cit si prin experienta dobindita", a spus Maria Poraico, sefa Serviciului Juridic al CJ.
Practic, nu Prefectura controleaza judetul, ci Consiliul Judetean. Functia prefectului in teritoriu este aproape decorativa. Rolul de intermediere intre Guvern si autoritatile locale este si el doar teoretic. Presedintele CJ, Lucian Flaiser, a facut de zeci de ori naveta la Bucuresti cu propuneri de hotariri de guvern si cu cereri de finantare. In nici una din aceste situatii, Flaiser nu a avut nevoie de prefect pentru a-i "aranja" intilnirile.
Principalele atributii ale prefectului sint respectarea legii in teritoriu si aplicarea legilor fondului funciar. Prefectul poate ataca o hotarire de consiliu local sau a CJ daca o considera ilegala, cerind anularea ei in centencios administrativ. Acelasi drept il are insa orice cetatean, fie el maturator sau profesor universitar. La audientele saptaminale ale prefectului vin zeci de oameni care se pling ca nu si-au primit inca pamintul inapoi. Prefectul ii asculta si il ia la intrebari pe primarul comunei. Daca insa acesta refuza sa-l improprietareasca pe cetateanul in cauza, prefectul va bate cu pumnul in masa, si atit. Primarul poate pleca linistit acasa. Singura autoritate de care se teme este CJ, de unde primeste sumele necesare echilibrarii bugetului local.
La ce bun o conducere cu doua capete?
Pentru a evita situatiile in care prefectul vrea una, iar CJ vrea alta, Legea 215/2001 a legiferat comisia consultativa a judetului. Aceasta are rolul de mediere a opiniilor celor doi capi ai judetului, in acelasi fel in care comisia de mediere a Parlamentului impaca opiniile divergente ale Senatului si Camerei Deputatilor. Comisia Consultativa exista insa doar de dragul de a exista, neavind la indemina nici un mijloc de a forta caderea de comun acord a celor doi. In cazul fericit in care si prefectul si presedintele CJ au aceeasi culoare politica, divergentele se rezolva la sediul partidului, nu in comisia consultativa. Daca ei apartin insa unor partide diferite, comisia consultativa nu poate face nimic.
Este greu de gasit o ratiune a acestei stari de fapt. Oficial, cele doua capete ale judetului asigura si reprezentarea cetatenilor din judet, si reprezentarea Guvernului ca autoritate centrala. "Exista intr-adevar zone de suprapunere a atributiilor CJ si Prefecturii. Cele doua institutii asigura insa simultan atit reprezentarea cetatenilor ca alegatori – CJ, cit si respectarea statului de drept prin autoritatea Prefecturii", a explicat Simighian. Insa, neoficial, legea administratiei publice locale a fost copiata dupa un model extern, fara ca legiuitorul sa se intrebe prea mult daca el este si aplicabil. "Acest sistem de organizare a administratiei judetene este preluat dupa modelul francez. In unele aspecte insa legislatia noastra este inca deficitara", a precizat Tiberiu Brailean, consilierul presedintelui CJ.
Legea Administratei Publice plaseaza in subordinea Prefecturii si institutiile descentralizate ale ministerelor, de la Politie si Directia de Finante pina la Oficiul de Cadastru si Directia Agricola. Aceasta subordonare este si ea fictiva, autoritatea in fata careia raspund sefii acestor institutii fiind practic doar ministerul de resort. In unele cazuri, directivele trimise de la Bucuresti ajung direct in teritoriu, fara ca prefectul sa aiba cunostinta de ele. Un exemplu tipic in acest sens il repreznta un ordin trimis acum o saptamina de Ministerul de Interne si de Ministerul Administratiei Publice comunelor din judet. Reprezentantii locali urmau sa intocmeasca liste cu persoanele plecate in strainatate, tara de destinatie, motivul si durata plecarii. Ordinul nu a fost trimis insa si la Prefectura, conducerea judetului aflind de existenta lui din presa. "Prezenta in judet a doua institutii cu atributii apropiate nu poate genera decit disfunctii. Exista situatii in care nu stie stinga ce face dreapta. Rolul Guvernului este de a trasa liniile generale ale politicii economice. De judet se poate ocupa o singura institutie, care sa fie reprezentanta cetatenilor, nu a Guvernului", a incheiat Flaiser. (Alexandru ZANOAGA)
Modelul romanesc se vrea o copie dupa cel francez
Modelul administrativ roman este preluat aproape cuvint cu cuvint dupa cel francez. Ca si in cazul Frantei, prefectul roman vegheaza la respectarea legii si coordoneaza activitatea directiilor descentralizate. Prefectul francez este cel care ia in miini administratia districtului in situatii de criza, principiu adoptat si in Romania. Modelul francez este respectat si in ceea ce priveste echipa de lucru a prefectului. Cabinetul prefectului cuprinde unul sau doi subprefecti, un secretar general al Prefecturii, un director de cabinet si consilieri.
Asemanarile dintre cele doua modele se opresc insa aici. Spre deosebire de Romania, prefectul are in Franta si un rol economic de prim rang, el supervizind repartizarea subventiilor acordate de stat administratiei locale. Prefectul are si dreptul de a angaja statul din punct de vedere juridic si financiar prin simpla sa semnatura. In Romania, aceste prerogative apartin in exclusivitate presedintelui CJ. Practic, prefectul unui intr-un district francez cumuleaza atributiile prefectului si presedintelui CJ din Romania. Consiliul districtual din Franta indeplineste doar un rol de mediere, similar comisiei consultative din Romania.
Spre deosebire de Franta, sistemul administrativ al Germaniei este mult mai liberal. Intr-un departament sau o municipalitate a unui land, guvernul nu are ce cauta. Departamentele sint singurele raspunzatoare de administratia locala, rolul guvernului central sau al landului fiind doar general. Singura pirghie pe care o are Guvernul pentru controlarea teritoriului este legislatia. (A.Z.)