Caută 
3 MIN
Proiectul autostrazii Iasi – Cluj a inceput sa prinda contur. Au fost stabilite doua variante posibile de traseu, iar inginerii Consiliului Judetean (CJ), Primariei si Universitatii Tehnice au primit dispozitie sa-si desfaca plansetele de lucru. Pina la sfirsitul anului va fi realizat studiul de fezabilitate al proiectului, acesta urmind sa fie supus aprobarii Guvernului. Conform intentiei anuntate de conducerea CJ, lucrarile de constructie a autostrazii ar urma sa inceapa in 2007. Cei aproape 450 km ai noii autostrazi ar urma sa inghita aproximativ 3 miliarde de dolari, constructia acesteia devenind astfel cea mai importanta investitie initiata vreodata de CJ. Valoarea in lei ar fi de 100.000 miliarde lei, adica bugetul judetului pe 35 ani. „Investitia este mult prea mare pentru a putea fi suportata din resurse locale. Totodata, programele actuale de finantare derulate de Uniunea Europeana au valori prea mici pentru a putea finanta o astfel de lucrare. In momentul in care insa Romania va avea acces la fondurile structurale, noi vom avea deja proiectul. Mergem cu el in dinti la Bruxelles, lasam hirtiile si luam banii”, a explicat presedintele CJ, Lucian Flaiser.
Fie autostrada, fie drum expres
Presedintele CJ s-a intilnit cu reprezentanti ai principalelor firme de proiectare din Iasi, cu angajatii directiilor tehnice din Primarie si CJ. Specialistii ieseni au luat in calcul doua variante de realizare a lucrarii, fie sub forma unei autostrazi, fie sub cea a unui drum expres. Daca se va opta pentru varianta autostrazii, aceasta va fi construita distinct de drumurile nationale existente, urmind sa ocoleasca localitatile de pe traseu. Totodata, intersectiile majore cu alte drumuri sau cai ferate ar urma sa fie depasite prin intermediul unor pasaje aeriene. In varianta drumului expres, acesta ar fi construit pe actuala infrastructura rutiera, prin largirea si reabilitarea drumurilor existente. Totodata, drumul ar urma sa treaca prin localitati, stationarea autovehiculelor pe traseu ar fi interzisa, iar accesul de pe drumurile judetene si comunale intersectate, restrictionat. „Indiscutabil, varianta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic este cea a drumului expres. Ultimul cuvint il vor avea insa expertii, studiul de fezabilitate urmind sa ne arate clar ce varianta trebuie sa adoptam. Oricum, important pentru noi este faptul ca am obtinut atit sprijinul ministrului Transporturilor, cit si cel al premierului Adrian Nastase pentru aceasta investitie”, a spus Flaiser.
Finantare: fonduri europene sau un consortiu privat
Cu harta si compasul in fata au fost stabilite doua trasee posibile ale legaturii dintre Iasi si Cluj. Intr-o prima varianta, drumul plecat de la Iasi ar trece prin Tg. Frumos, Roman, Piatra Neamt, Bicaz, Potoci, Poiana Largului, Calugareni, Borsec, Reghin si Tirgu Mures, pentru a ajunge la Cluj. In varianta „B”, traseul autostrazii sau drumului expres ar fi Iasi – Pascani – Tirgu Neamt – Petru Voda – Poiana Largului-Borsec -Toplita – Reghin – Tirgu Mures – Cluj. Specialistii CJ au luat in calcul si varianta unui traseu care ar traversa Carpatii prin nord, pe la Gura Humorului – Vatra Dornei, DN 17 aflindu-se de altfel in proces de reabilitare.
Costul investitiei nu a fost inca estimat, acesta urmind sa rezulte din studiul de fezabilitate. In cazul construirii de la zero, pretul unui kilometru de autostrada se poate ridica la 4,5-9 milioane dolari, in functie de dificultatea terenului. Astfel, pretul drumului expres sau autostrazii Iasi – Cluj ar putea ajunge la aproximativ 3 miliarde dolari. Pentru finantarea lucrarii au fost luate in calcul pina acum varianta fondurilor structurale si cea a concesionarii exploatarii autostrazii unui consortiu privat. „Toate detaliile tehnice si economice ale investitiei vor fi discutate in perioada imediat urmatoare. De altfel, pe 21 septembrie a fost stabilita o noua intilnire cu inginerii si proiectantii la care vor fi discutate solutiile tehnice”, a incheiat purtatorul de cuvint al CJ, Sebastian Tataru. (A.Z.)
