Voda la pensie

miercuri, 08 mai 2002, 23:00
8 MIN
 Voda la pensie

Un judet intreg isi scotea palaria la trecerea lui. I se spunea „Voda". Acum este doar un veterinar iesit la pensie. Singura putere de care dispune este un simplu vot in plenul Consiliului Judetean (CJ). Functia a ramas undeva, la doi ani in urma. Pina si porecla i-a fost preluata de prefectul Corneliu Rusu Banu. Este vorba de fostul presedinte al CJ si fostul sef al Directiei Generale pentru Agricultura, Vladimir Tanasoiu. Din indirjirea fostului presedinte al CJ nu a mai ramas nimic. Ignorat de cei care, in urma cu doi ani, ii stateau la picioare, Tanasoiu isi macina acum batrinetea bintuind pe holurile CJ. Cum a ajuns un stampilator de oua sef peste judet
Functia de presedinte al CJ a fost ultimul lucru la care se gindea Tanasoiu in decembrie 1998. Dupa demisia presedintelui CJ de atunci, Liviu Antonesei, in interiorul PNL s-au purtat discutii aprinse pentru stabilirea inlocuitorului. Pentru ca in interior nu s-a ajuns la un consens, in plenul sedintei CJ, PNL a ajuns in situatia de a avea doi candidati la aceeasi functie: vicepresedintele CJ de atunci, Constantin Stentel, si Vladimir Tanasoiu. Intrat pe ultima suta de metri in carti, Tanasoiu a reusit „sa sufle" functia de presedinte de sub nasul lui Stentel, cu sprijinul consilierilor PNTCD. Ajuns presedinte al CJ dupa ce institutia fusese zguduita de un lant de scandaluri, Tanasoiu a promis ca situatia se va schimba. Desi nici nu se instalase bine pe scaunul de la judet, Tanasoiu a iesit la rampa fiind implicat in scandaluri care au cutremurat din titini Casa Patrata. Practic, timp de doi ani, viata unui intreg judet a incaput pe miinile unui medic veterinar. Cunoscut de toti primarii de pe vremea cind strabatea judetul in sareta si vaccina animalele taranilor, Tanasoiu, fostul stampilator de oua, devenise, intre timp, „dom’ presedinte".
Primarii din judet inca ii mai stiu de frica
La doi ani dupa ce a iesit pe usa din spate a Consiliului Judetean, Tanasoiu traieste acum cu amintirea zilelor in care era atotputernicul presedinte al CJ, omul in fata caruia tremurau toti primarii, cel care tinea in miini piinea si cutitul a 85 de comune. Chiar si acum a ramas un prim-secretar tipic. Parul alb, statura masiva si greoaie, vocea tunatoare ii completeaza imaginea. Chiar si acum primarii care l-au prins la conducerea CJ il saluta cu un respectuos „sa traiti". Acum trei ani, formula era completata de „…dom’ presedinte". Chiar daca finalul lipseste acum, il completeaza singur in gind. Faptul ca nu mai are judetul pe mina reprezinta o diferenta minora. Inactivitatea il omoara. „Trebuie sa fac ceva. Cit mai pot. Cind virsta isi va spune cuvintul, o sa ajung un pensionar ca oricare altul", spune Tanasoiu, care inca nu a implinit 60 de ani. Nici el nu pare foarte convins de cuvintele sale. In fiecare zi se trezeste inainte de ora 6 dimineata. Rareori il mai gasesti acasa dupa ora 8. La tigari a renuntat, nu insa si la cafeaua de dimineata. Insa, in loc de cafea neagra se multumeste cu una decofeinizata. „Are aceeasi aroma ca si cea obisnuita. Nu vreau sa risc. Inima", explica Tanasoiu. Isi bea cafeaua si pleaca.
Tanasoiu se crede inca specialist in toate
Chiar daca nu are treaba, bate drumurile in lung si-n lat. Isi imparte timpul intre Casa Patrata, DGA si cele doua comune de care raspunde in cadrul CJ: Grajduri si Stolniceni-Prajescu. Trece din cind in cind pe la DGA. Schimba citeva cuvinte cu fostii sai subordonati si pleaca spre Casa Patrata. Participa la aproape toate sedintele CJ. S-a inscris in trei comisii ale CJ: urbanism, administratie publica si agricultura. Aceste comisii nu au insa nici o importanta in cadrul CJ, spre deosebire de comisia economica sau cea juridica. Participarea la sedintele din comisii reprezinta doar o obligatie care justifica indemnizatia de consilier judetean. Avind inca atitea functii pe care el le considera importante, Tanasoiu traieste cu iluzia unui om ocupat. Cind nu are sedinte, Tanasoiu pleaca in judet, la Grajduri sau la Stolniceni-Prajescu. „Stau de vorba cu oamenii. Nu pot sa fac multe, dar macar mai dau un sfat", spune fostul presedinte al CJ. Se intoarce acasa seara tirziu si se asaza in fata televizorului. Nu se da in vint dupa filme. Prefera stirile si talk-show-urile. La curent cu tot ce se intimpla in politica, are mereu o parere, indiferent de subiect. Ca este vorba de Antonescu, de administratie sau de cresterea nutriilor, Tanasoiu crede ca poate emite o parere avizata. Fostul presedinte da vina pe greaua mostenire
Vladimir Tanasoiu priveste cu o oarecare invidie conducerea actuala a CJ. Si cu regret. Ii considera favorizati. „Cind am venit la conducerea CJ am avut pe mina un buget de 75 de miliarde. Antonesei a avut, inaintea mea, 300. Numai conducta de gaz de la Hirlau costa 40 de miliarde. Trebuia sa dau bani si la comune, si la cultura, si la Directia de Protectia Copilului. Din ce?", se intreaba Tanasoiu.
Anii in care Tanasoiu s-a aflat la conducerea CJ au fost cei mai negri din istoria de 10 ani a institutiei. In martie 1999 CJ ajunsese in situatia penibila de a nu mai avea bani nici pentru salariile propriilor angajati, iar copiii din centrele de plasament erau hraniti cu mincare luata pe datorie.
„Am cerut atunci RAJAC sa dea bani pentru copiii din centrele de plasament. Aveau de unde. CJ nu avea nici bani de salarii", isi aminteste Tanasoiu. Miliardul imprumutat atunci de la RAJAC nu a ajuns Consiliului nici pe o masea, banii abia fiind suficienti pentru salarii. Pentru copiii din centrele de plasament s-a apelat la primarii din judet.
„Le-am cerut atunci sa dea ceva pentru a rezolva situatia. Bani, o vaca, un sac de fasole. Orice", spune Tanasoiu.
CJ nu avea nici un leu in casierie, iar Tanasoiu trimitea felicitari
Priveste echipa care conduce acum judetul ca pe un fel de profitoare. „Aductiunile de apa din judet au inceput pe cind eram eu presedinte al CJ. Gazul de la Hirlau la fel. Tot asa lucrarile de la Aeroport. Daca aveam bani, le terminam eu, nu cei de acum", spune resemnat Tanasoiu. Banii au lipsit intr-adevar de la CJ in timpul lui Tanasoiu la capitolul „investitii", dar s-au gasit destui la capitolul „protocol". In timp ce functionarii CJ erau obligati sa faca economie de hirtie si pixuri, seful institutiei a incheiat, in aprilie 1999, un contract in valoare de 94 milioane lei pentru tiparirea unor felicitari pentru Sarbatorile de Pasti. Acestea ar fi trebuit sa ajunga in casele satenilor, fiind considerate un „semn de incurajare in conditiile grele in care traim". In noiembrie 1999, presedintele CJ refuza sa puna in discutia Consiliului raportul DADJ cel mai mare scandal financiar din istoria institutiei , motivind ca multiplicarea raportului ar costa 2,7 milioane lei, bani de care CJ nu dispunea. CJ a gasit totusi bani pentru a cumpara 100.000 de felicitari.
Aramas liberal numai cu numele
Prezenta lui Tanasoiu in fruntea CJ a reprezentat emblema unui stil de lucru pe care functionarii inca nu l-au uitat. Actualul presedinte al CJ, Lucian Flaiser, vorbeste de „noi", referindu-se la intreaga conducere a CJ, chiar si atunci cind deciziile ii apartin aproape in totalitate. Tanasoiu spune doar „eu". Se identifica in intregime cu judetul pe care l-a condus. Primarii care au avut ocazia sa lucreze cu el si-l mai amintesc si acum. „Era greu sa obtii bani de la Consiliu. Nici acum nu este usor, dar atunci erau alte vremuri. Trebuia sa te duci dimineata devreme la el, ca altfel nu-l mai prindeai. Am reusit sa obtin odata 800 de milioane pentru un drum. Era ceva", povesteste Gheorghe Stanciu, primarul comunei Prisecani. Retras la pensie, Tanasoiu s-a rupt complet de politica. Membru in Biroul Permanent Judetean al PNL pina in decembrie anul trecut, fostul presedinte al CJ nu a mai calcat pe la sedintele acestui for. „De cite ori a fost invitat la sedinte, nu a venit. A refuzat pur si simplu sa mai participe la activitatea politica a filialei PNL. Practic, el a ramas doar formal membru al partidului nostru", spune consilierul local Carmen Gradeanu.
Pentru Vladimir Tanasoiu, chiar si practicarea politicii, placuta pentru multi pensionari, nu mai are acum atractie. Normal: cind ai jucat finala in teren, rolul de chibit la un meci de cartier sigur te plictiseste.
(Alex ZANOAGA)
Trei scandaluri imense in care Vladimir Tanasoiu a fost personajul principal
Ca presedinte al CJ, Tanasoiu a refuzat constant sa-si explice deciziile, ajungind deseori in situatia de a incalca prevederile legale privind informatiile publice.
Consiliul Judetean a devenit pentru o vreme un adevarat stat in stat, despre activitatea caruia iesenii nu aveau dreptul sa stie nimic. Tanasoiu a refuzat pina si sa dea publicitatii organigrama si statul de functii al institutiei pe care o conducea, considerindu-le secrete. In opinia lui Tanasoiu, cetateanul venit cu o problema la CJ „are doar de dat niste hirtii si gata", fara a avea dreptul sa stie nici macar cine trebuie sa-i rezolve doleanta. Dupa o zi plina de evenimente, in ianuarie 1999, Vladimir Tanasoiu a refuzat sa ofere ziaristilor informatii elementare privind intilnirea sa cu cei 89 de primari din judet. Aceeasi atitudine a fost adoptata de fostul presedinte al CJ si in relatiile cu subalternii. CJ si institutiile subordonate acestuia trebuiau sa mearga perfect. Cei care semnalau nereguli nu puteau fi decit „tradatori". Tanasoiu a pus pumnul in gura inspectorului Mihai Cudelcu, care incepuse sa descopere prea multe nereguli la Directia pentru Protectia Copilului (DPC). Cudelcu a efectuat in noiembrie 1999 un control de audit la DPC. Faptele prezentate de Cudelcu in raportul preliminar il incriminau direct sau indirect pe secretarul CJ, Ion Serbina. Informat ca ancheta de la DPC tinde sa ia o turnura din ce in ce mai grava, Tanasoiu i-a dispus lui Cudelcu sa intrerupa orice ancheta la DPC si sa predea intreaga documentatie strinsa pina atunci. Practic, actiunea lui Tanasoiu a reprezentat o incercare de musamalizare a anchetei. Musamalizarea a fost cuvintul de ordine si in scandalul de la Directia de Administrare a Drumurilor Judetene (DADJ). Din ianuarie 1998 pina in mai 1999, in contabilitatea DADJ au fost inregistrate deconturi de benzina in valoare de 537 milioane lei. Practic, masinile de serviciu ale DADJ ar fi consumat 77 tone de benzina, cantitate suficienta pentru parcurgerea a 700.000 de kilometri. Deconturi astronomice au fost inregistrate si la consumurile de ulei, piese de schimb si la reparatii, prejudiciul total ridicindu-se la 1,4 miliarde lei. Desi neregulile financiare erau evidente, Tanasoiu a incercat sa impiedice ca acestea sa devina publice.
Economista Mihaela Marculescu, cea care a sesizat neregulile din contabilitatea DADJ l-a acuzat chiar pe Tanasoiu ca a amenintat-o, impiedicind-o chiar sa intre in sediul CJ.
(A.Z.)

Comentarii