Eurotrip agentie de turism
mesterescu

Iata marea delasare!

Castelele si conacele Iasului, obiective exploatate turistic oriunde in lume, zac aici in ruine sau uitare

GALERIE
%PIC_TITLE%
    - +

    In orice tara civilizata, aceste castele, palate sau conace ar fi renovate, luminate si integrate in circuite turistice. Ele reprezinta istoria unei natii. In comune precum Deleni, Cotnari, Popesti, Miroslava, Butea sau Scinteia se mai afla inca palate si conace din secolele XVIII - XIX, care au apartinut unor familii boieresti importante: Ghica, Sturdza, Alexandrescu, Vladoianu. Aproape toate aceste palate sint insa "pe moarte", unele ingropate deja, iar autoritatile string din umeri: nu au nici un fel de solutii. In realitate, monumente au fost deja uitate: pe paginile internet ale Primariei sau Consiliului Judetean, majoritatea nu sint nici macar amintite. "Cei din afara pun in valoare orice pietroi, si se mindresc cu el. Numai la noi nu se poate", spune un om de afaceri din judet. Autoritatile spun ca nu au bani. Dar nici idei. 

    Palatul Cantacuzino din Pascani

    In orasul Pascani exista insa o bijuterie arhitecturala din sec. al XVII-lea: Palatul copiilor, care functioneaza in fostul conac al spatarului Iordache Cantacuzino, construit in 1640. Cladirea este doar mentionata in lista obiectivelor turistice de pe pagina de internet a Consiliului Judetean. Nu se specifica si starea in care se afla. Scorojit, mizgalit de "artistii urbani" care si-au gasit spatii de exprimare doar pe zidurile cladirii - de pe care nu lipsesc injuraturile - palatul este o ruina. Ridicat la mijlocul secolului al XVII-lea, conacul a suferit de-a lungul secolelor de pe urma intemperiilor, asa ca a fost refacut in totalitate, dupa vechile schite in 1904. In 1959 a devenit Casa Pionierilor. "Din vechea cladire a ramas numai balconul, care este intrat in patrimoniul cultural. Cladirea a fost retrocedata surorilor Bratianu", explica Gabriel Ciopraga, directorul Palatului Copiilor. Avocatul proprietarelor, Mihai Furtuna, nu stie ce doresc sa faca acestea cu cladirea. Imobilul este o combinatie intre stilul gotic si cel autohton, cu ornamentatii gotice pe tavan si cu alura de vechi castel, din vremea lui Brincoveanu. Holurile cladirii au planseuri executate din mozaic venetian, de culori diferite. "Este o cladire foarte frumoasa, care a fost revendicata, deci nu s-au putut investi bani in ea", explica Vasile Munteanu, director al Directiei Judetene de Cultura, Culte si Patrimoniu Iasi.

    Castelul de la Miclauseni

    Pe drumul spre Roman se afla Castelul de la Miclauseni, unde este in prezent si o manastire de maici. Castelul, care a intrat in patrimoniul Mitropoliei Moldovei si Bucovinei in 2001, este construit pe fundatia unui conac al familiei Sturdzestilor, in 1755, de Ioan, fiul lui Sandu Sturdza. Actualul castel - care pastreaza din vechiul conac doar citeva camere cu plafon boltit situate la parter, in partea de nord, a fost construit intre 1880 - 1904 de catre George A. Sturdza si sotia sa Maria, fiica politicianului Ion Ghica. "Cladirea a fost preluata de la statul roman, in urma unui proces cistigat in instanta. Aici functiona o scoala pentru copiii cu probleme speciale. Starea castelului era una deplorabila, de puternica degradare", explica Constantin Sturzu, purtator de cuvint al Mitropoliei Moldovei. Pentru lucrarile de restaurare, Mitropolia a obtinut in 2004, prin intemediul Ministerului Culturii, o finantare de la Banca Mondiala, in valoare de 24 de miliarde de lei vechi. Atunci au inceput lucrarile de consolidare si restaurare capitala, care s-au oprit anul trecut. "Acum mai sint de rezolvat unele probleme generate de infiltrarea apei subterane, finalizarea zugravelilor interioare si exterioare, respectiv operatiunea de restaurare a picturii", spune Sturzu. Cind am vizitat castelul, constructorii munceau de zor la "castelul mic", unde se vor amenaja si camere de cazare pentru potentialii turisti. In prezent, castelul nu are nici o functiune, insa preotul Sturzu crede ca cea mai probabila destinatie va fi cea de muzeu si centru de conferinte. "Acest castel are toate atuurile pentru a fi inscris intr-un circuit turistic. Are o valoare arhitecturala deosebita, este plasat intr-un parc dendrologic de exceptie si, pentru zona in care se afla este, poate, singurul punct de atractie. Grija noastra prioritara este ca Manastirea Miclauseni sa fie inclusa pe traseele de pelerinaj", spune preotul Sturzu.

    Palatele de la Cotnari

    La Cotnari se afla Palatul Vladoianu si cel de la Cirjoaia, ambele in proprietatea companiei Cotnari. Palatul de la Cirjoaia a fost ridicat de catre boierul Vladoianu in 1900. "Vladoianu era vice-guvernator al Bancii Nationale. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, palatul a fost folosit de rusi ca spital. Din cite mi-au povestit satenii, intre anii '45-'50 in aceasta cladire a functionat un orfelinat", povesteste Constantin Deleanu, directorul companiei Cotnari. In anii '50, palatul a fost preluat de CAP, apoi de IAS si folosit pina in 2000, cind a fost revendicat de mostenitorii de drept ai cladirii. Dupa doi ani, palatul a fost cumparat de Cotnari, care a dat in 2002 suma de 300.000 de euro, bani platiti in trei ani. "Cladirea trebuie restaurata. Nu s-a pastrat prea bine nici in interior", aminteste Deleanu, care doreste ca in 2-3 ani sa includa cladirea intr-un program de restaurare. "Dorim sa deschidem acolo un complex turistic, cu piscina, terenuri de tenis, sa trasformam zona in ceva ce nu mai exista in Iasi. Avem deja doua hanuri acolo, care pot deveni spatii de cazare", adauga Deleanu. Cel de-al doilea palat al companiei este si sediul administrativ al acesteia. A fost proiectat in anii '40 de catre cooperativa viticola din Cotnari pentru a fi facut cadou printului Mihai insa nu s-a mai finalizat. In 1955, proiectul a fost reluat, iar dupa doi ani castelul a fost ridicat.

    Constantin Deleanu recunoaste importanta acestor cladiri si este suparat pe faptul ca in Romania patrimoniul cultural, cea mai mare avutie a unui popor, este lasat de izbeliste. "Nu inteleg cum numai la noi nu se gasesc solutii pentru rezolvarea acestor probleme. Am fost de curind in Noua Zeelanda si Australia. Noi avem locuri mult mai frumoase ca acolo, insa nu stim sa le promovam", spune directorul Cotnari SA.

    Conacul Cantacuzino de la Ceplenita

    La Ceplenita, exista conacul Cantacuzino - Pascanu, ridicat in anii 1835-1838 pe locul unde fusese conacul lui Grigore Ureche. Cantacuzinii au intrat in proprietatea satului Ceplenita in 1758. Intre 1793-1816, proprietatea a apartinut logofatului Iordache Cantacuzino, fiind mostenita apoi de fiul sau, Iordache, vistiernic, iar apoi de catre fiul acestuia, Mihalache Cantacuzino-Pascanu. Din pacate, mare parte din conac a ars in 1984, din el ramind doar ruinele. "Avem un proiect de reabilitare, insa doar a beciului, podului si bisericii din Ceplenita", explica Vasile Munteanu. Nu departe de aici este conacul Logofatului Tautu de la Hirlau, devenit dupa restaurare Muzeul Vinului. Cu toate ca zona este lipsita infrastructura turistica - e fara hotel si fara locuri bune de luat masa - Muzeul este un punct de atractie pentru cei care au aflat de pe internet de existenta lui, sustine seful Directiei de Patrimoniu.

    Curtile hatmanului Ghica de la Deleni

    La iesirea din Hirlau spre nord este satul Deleni, atestat inca din 1430, printr-un document al lui Alexandru cel Bun. La Deleni se afla vechile curti ale hatmanului Ghica, care s-a casatorit cu domnita Ruxandra, fiica lui Vasile Lupu. Acestea au devenit sediul Preventoriului TBC Copii din Deleni. Din pacate, aceasta cladire, inconjurata de jur imprejur cu ziduri groase, nu poate fi vizitata. Curiosii se pot cocota pe ziduri pentru a trage macar putin cu ochiul in vechea curte. "Tot la Deleni, mai este o casa, devenita gradinita, care i-a apartinut lui Toto Ghica, pe care taranii mi l-au descris ca pe un excentric. El facuse Facultatea Tehnica la Paris, specializarea aeronave, in anii '20", povesteste rizind Munteanu. Satenii spun ca Toto Ghica intra in cuibar si bea ouale pe loc sau ca, daca gasea in curtea vreunui saten ceva stricat, intra si il repara. "Taranii zic ca el ar fi proiectat chiar si un avion, insa a venit razboiul si nu a mai apucat sa il testeze", spune Munteanu.

    Palatul de la Popesti

    Palatul de la Popesti, linga Podu Iloaiei, apartine familiei Sturdza. "Dintre toate proprietatile familiei Sturdza, cel de la Popesti este cel mai bine salvat. Palatul a fost restaurat in proportie de 90%, insa in interior nu mai pastreaza nimic din ce a avut", spune Neculai Bujor, reprezentantul familiei Sturdza in Romania. Cladirea a fost ridicata in 1894. Aici a fost pina in 1989 o casa de copii. "Inainte sa fie preluata de proprietari, cladirea era jalnica. Totul era stricat, furat", o descrie paznicul acesteia. Casa de copii a fost trasferata la Cozmesti prin anii 93'-94, familia Sturdza putind astfel sa investeasca in palat, care a devenit acum un fel de refugiu pe timp de vara, desi nu este inca locuit. "Dimitrie Sturdza vine destul de des pe aici. Are si vreo 7.000 de hectare de padure in zona", spune paznicul Palatului. "Familia ar fi de acord ca palatul sa fie introdus intr-un circuit turistic, insa nu se poate intra inca in el pentru ca nu este nimic in cladire", afirma Neculai Bujor. Insa, pentru ca acest spatiu sa poata fi vizitat, ar trebui si ca infrastructura sa fie bine pusa la punct.

    Conacul lui Mihai Tautu de la Ciocirlesti

    Daca soarta palatului de la Popesti este buna, a conacului de la Ciocirlesti, comuna Scinteia, este mai mult decit nesigura. Ca sa ajungi la Scinteia trebuie sa te intorci in Iasi si sa te indrepti spre sud. Comuna nu este nici macar trecuta pe lista de pe site-ul CJ. In schimb, aici exista un conac, care masoara 360 de metri patrati, construit la sfirsitul secolului al XIX-lea de catre Mihai Tautu, judecator la Iasi, care s-a casatorit in 1880 cu Elena Braescu, sora scriitorului George Braescu. Conacul a fost realizat de catre un arhitect italian si a fost ridicat de constructori italieni. "Planul realizat de arhitecutul italian, pe care acum nu il mai gasesc, confirma exteriorul actual al cladirii si in mod deosebit, forma acoperisului, care la vremea aceea se executa rar. Camerele de la parterul conacului aveau plafoane pictate, inclusiv holul de la intrare, care printr-o scara cu trepte de marmura rosie ducea la etaj", isi aminteste Mihai Tautu, nepotul de 76 de ani al judecatorului Tautu si fostul mostenitor al conacului cumparat de catre statul roman si dat Spitalului Socola. "De circa 11-12 ani Spitalul Socola nu mai foloseste, cladirea fiind abandonata fara paza, iar din acest motiv s-a furat tot ce se putea, de la calorifere, la instalatia de apa si de incalzire. Am solicitat redobindirea cladirii, dar fiind unitate spitaliceasca, am primit despagubiri", spune Tautu. Acum ar da banii inapoi statului, reactualizati la zi, pentru ca doreste sa faca acolo un camin pentru batrini. "Cladirea apartine statului roman si este administrata de noi. Exista proiecte, inca in stadiul de discutie, de redeschidere in spatiul respectiv a unei sectii pentru persoanele cu tulburari psihice", explica Gina Greceanu, jurist al Spitalului Socola.

    Conacul boierului Alexandrescu din Scheia

    La citiva kilometri de Scinteia, in localitatea Scheia se afla conacul lui Mihai Alexandrescu, un fost functionar la Domeniile Agriculturii, in perioada interbelica. "Conacul acela are un proprietar. Este responsabilitatea lui sa o restaureze. Legea este insa prea blinda cu acestia. Ar trebui ca, in cazul in care proprietarii de astfel de cladiri de patrimoniu nu au grija de ele, sa fie chiar si expropriati", zice Munteanu. Satenii cunosc conacul si istoria acestuia insa cel mai bine informat este Titi Florea, un pensionar de 72 de ani care a scris in urma cu peste 20 de ani o monografie a comunei Scheia. In opinia sa, conacul dateaza din 1650, din vremea cind Vasile Lupu s-a retras in zona, unde a construit si o biserica, care mai este inca in picioare. "Am regasit elemente tehnice atit la biserica cit si la conac. Conacul nu s-a pastrat ca-n secolul al XVII-lea, ci a suferit multe modificari.  In secolul al XIX-lea este atestat boierul Leca drept detinator al conacului. Insa in 1924 conacul a fost cumparat de boierul Alexandrescu, care lucra la Domeniile Agriculturii la Bucuresti, un fel de minister astazi", povesteste Titi Florea, adaugind ca boierul Mihai Alexandrescu, pe care l-a cunoscut personal, i-a povestit ca a cistigat conacul la carti de la Leca. Titi Florea a intrat de multe ori in conac, el fiind invitat de familia Alexandrecu, si poate sa il descrie in amanunt asa cum era inainte de a ajunge o ruina. "Avea o mobila deosebita si multe copii dupa tablouri celebre. Conacul arata si mai rau acum citiva ani, insa a venit proprietara, care este fiica slujnicei din casa Alexandrestilor, invatatoare la Bivolari, si a pus acoperis, a mai aranjat pe acolo".  

    Palatul Olgai Sturdza din Miroslava

    La doar citiva kilometri de Iasi, in comuna Miroslava, chiar in curtea Liceului Agricol, este o cladire care a apartinut unei femei exceptionale, sculptorita Olga Sturdza. Era fiica principelui Alexandru Mavrocordat si a Luciei Cantacuzino-Pascanu. Ea s-a nascut chiar la mosia din Popesti, in palatul care poate fi vazut si astazi. "Olga Sturdza a fost o femeie exceptionala, care poate fi asezata oricind alaturi de Martha Bibescu. Ea a infiintat in timpul primului razboi mondial Societatea pentru ocrotirea orfanilor de razboi, prin care a adapostit 340.000 de copii.  In 1917 a fondat in palatul acesta Orfelinatul «Principesa Olga M. Sturdza», care a devenit in 1936 Scoala Agricola", povesteste Dumitru Bunea, profesor la liceul Agricol. In cladirea construita la finele sec. XVIII, a functionat timp de doar patru ani 1830-1834 Institutul de Educatie pentru Fii de Nobili, fondat de Mihail Sturdza. In prezent, aici se afla un muzeu de etnografie si biblioteca scolii. Cladirea nu este intr-o stare prea grozava. "Are nevoie de reparatii capitale. Are deja fisuri. Cred ca este nevoie de peste 10 miliarde lei vechi pentru a o reface. Am vorbit cu cei de la Primarie cu ceva timp in urma, poate reusim sa prindem cladirea intr-un proiect european", spune Bunea. Palatul nu este folosit in perioada de iarna pentru ca nu este incalzit.

    Conacele din Cornesti si Proselnici si conacul lui Petre Carp din Tibanesti

    Conacele din satele Cornesti si Proselnici, comuna Miroslava, au fost vandalizate de sateni, furindu-se chiar si materialele din temelie dupa anul 1989. "Conacul lui Barbu Stefanescu Delavrancea din Goiesti este lasat in paragina. La fel sint si conacul Rosatestilor de la Solesti si casa lui Teodoreanu, in care a scris «La Medeleni», din Golaesti. Teodorenii incearca acum sa o restaureze sa faca ceva cu casa, insa nu ii ajuta nimeni. Mostenitorii vor sa se ocupe de casa si sa o introduca intr-un circuit turistic", spune Neculai Bujor. In privinta conacului lui P.P. Carp de la Tibanesti mai exista o sansa. Vasile Munteanu ne-a declarat ca a primit in urma cu citeva zile un proiect semnat de Serban Sturdza, seful Ordinului Arhitectilor din Romania, prin care se propune o renovare completa, din venituri proprii.

    Solutii pentru a fi salvate de la distrugere

    "Toate aceste cladiri merita restaurate, insa sint mari probleme cauzate fie de faptul ca unele se afla in proces de retrocedare, fie proprietarilor nu le pasa de ele.  Este un cerc vicios deoarece pentru a introduce aceste cladiri intr-un circuit turistic ai nevoie si de infrastructura turistica: sa poti lua o masa onorabila in zona si sa dormi fara sa te manince plosnitele", spune Vasile Munteanu.

    Istoricul Alexandru Florin Platon, decan al Facultatii de Istorie din Iasi, crede ca dezinteresul, ignoranta si vandalismul fata de trecut reprezinta o dovada a proastei relatii pe care societatea romaneasca o are cu memoria si istoria. "Aceasta relatie deficitara este oglindita de mai multe indicii: precaritatea memoriei noastre personale, starea precara a arhivelor noastre, dezinteresul pentru locurile memoriei  noastre: case, monumente, spatii publice etc. Aceasta precaritate a relatiei noastre cu trecutul vine din istoria indepartata, dar si din aceea imediata: o responsabilitate majora a avut-o aici comunismul, care, in prima sa faza istorica, a vrut sa distruga toate urmele trecutului", spune el.

    In Franta, tara pe care o da drept exemplu, lucrurile sint complet diferite pentru ca memoria istorica nu a suferit de-a lungul timpului vreo fractura semnificativa. "Totul constituie aici o «arhiva» in sensul literal al termenului si este inventariat si conservat ca atare - documente, spatii, case etc. La noi, este nevoie de o schimbare de mentalitate (dinspre societatea civila), dar si de o legislatie adecvata", a spus Florin Platon.

    De cealalta parte, presedintele Consiliului Judetean, Constantin Simirad, spune ca proprietatea privata e intangibila. "Eu am vizitat castelele de pe Valea Loarei, din Franta. Sint cladiri private pe care le privesti doar pe dinafara. Acolo unde proprietatea privata intervine, statul se opreste. Noi nu puteam face nimic pentru cladirile care nu sint in patrimoniul nostru", spune Constantin Simirad. Rectorul Universitatii "Al.I. Cuza", Vasile Isan, propune solutii. El a calatorit in mai toata Europa dar si in America Latina. Ne-a povestit ca in toate tarile vest europene, partial in Portugalia, astfel de cladiri sint foarte bine conservate si intretinute, fie ca sint in proprietate privata, ca cele din zona Bavariei, Baden-Württemberg, Valea Loarei, fie in cea a statului, ca in Italia, Mexic, Portugalia, Spania.

    "Pina si in Mexic, unde contrastul dintre zona mahalalelor si orasul propriu zis este foarte mare, cladirile vechi, cu precadere cele din vremea colonialialismului spaniol, sint bine intretinute, spre deosebire de ceea ce se intimpla la noi ", spune rectorul Isan. "Nu sint un mare admirator al interventionismului statului, mai ales in cultura, insa in cazul de fata el trebuie sa se implice in acest domeniu ", spune Vasile Isan.

    In opinia sa, un proprietar de conac ar trebui sa isi asume responsabilitatea, sa nu foloseasca saracia sa drept scuza pentru starea grava a cladirii pe care o detine. "Sint unele solutii la care un proprietar poate apela. De exemplu poate incheia un parteneriat public privat, prin care concesioneaza statului proprietatea sau imparte responsabilitatile cu statul, sau il inchiriaza pe un numar de ani", adauga Isan.

    In aceste conditii, statul ar trebui sa justifice cheltuirea banilor publici pe obiective proprietate particulara. Exista solutii chiar si in cazul acesta. "O solutie ar fi un contract ferm de rascumparare, prin care statul se obliga sa intretina cladirea. A doua solutie ar fi un fond de garantare al proprietarilor care doresc sa ia bani pentru restaurare, un fel de credit concesional", explica rectorul Vasile Isan.


    Comentarii Facebook

    Ultima ora

    editorial

    Să ne fie ruşine cu asemenea baroni

    Cosmin PAȘCA

    Să ne fie ruşine cu asemenea baroni

    Ce poţi spune despre inteligenţa unei naţiuni care se lasă furată de unul ca Şova?

    Filmuletul zilei

    opinii

    Cu bune şi cu rele

    George ŢURCĂNAŞU

    Cu bune şi cu rele

    Dorindu-le ca de tot ce ne fac ei (politicienii) nouă să se bucure din plin şi domniile lor, am să mă opresc aici, încercând să caut “simetria” prin infrastructura de transport ieşeană.

    Boss

    Ioan MILICĂ

    Boss

    Prin copiii mei, sunt în toate şi peste tot. Ochii şi urechile lor sunt ochii şi urechile mele. Văd tot şi aud tot. Ascultă la mine, boss, că-mi eşti ca un copil. Dacă vrei să fii cu adevărat greu, nu există altă posibilitate de a şti în orice clipă cum se face mălaiul şi cine îl mestecă.

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Florin CÎNTIC

    “Nihil SI(n)E Deo”

    Până de curând, mă tot întrebam la ce foloseşte acest spectacol grotesc şi mi se părea bizar ca acest personaj, probabil recrutat de spionajul ceauşist, să aibă o asemenea protecţie şi vizibilitate în ţară şi nu, cum ar fi fost mai probabil, în străinătate. E o întrebare ce merită dezbătută în curând.

    Propunerea redactorului sef

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Toni HRITAC

    Robert Turcescu nu trebuie să iasă aşa din scenă

    Ar trebui să calculeze ravagiile făcute în breaslă şi să încerce o cât de câtă “acoperire” a acestora. Trebuie să meargă cu mărturisirile până la capăt.

    Caricatura zilei

    De unde avea prefectul nivela?

     

    Editia PDF

    Intrebarea zilei

    Mergeţi la alegerile prezidenţiale?

    vezi raspunsuri

    Copyright 2006-2013 © Ziaruldeiasi.ro Toate drepturile rezervate.