Judet mic sau regiune mare?

1938

In ultimii aproximativ 100 de ani, judetul Iasi a trecut prin circa 10 modificari adminisitrativ- teritoriale. Unele s-au facut din ratiuni functionale sau ca urmare a modificarilor teritoriale, iar altele la initiativa partidelor politice ale vremii.

Directorul de la Arhivele Nationale Iasi, Catalin Botosineanu, a explicat cum a evoluat organizarea administrativ-teritoriala a judetului Iasi de-a lungul vremii. La sfirsitul secolului al XIX-lea, judetul Iasi era mult mai mic decit il stim astazi. Mai tirziu, in 1938 acesta avea in componenta sa si citeva orase din Basarabia. In 1950, cind la putere au venit comunistii, judetul Iasi s-a extins considerabil. In componenta lui au intrat orasul Pascani, care pina atunci apartinea de judetul Baia si orasul Hirlau, care apartinea de judetul Botosani. Abia dupa 1968 judetul Iasi trece dincolo de Siret.

Cu privire la actuala dezbatere referitoare la reoganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei, prof. dr. Ion Agrigoroaiei de la Facultatea de Istorie a declarat ca aceasta trebuie sa tina seama de anumite traditii, fara a se incalca din atributiile actuale ale judetului si fara a se crea frontiere artificiale.

Iasul avea 7 plasi

1942

Cele mai semnificative organizari administrativ- teritoriale in zona Moldovei au avut loc incepind cu sfirsitul secolului al XIX-lea. Romania de atunci era formata din Moldova si Tara Romaneasca. In 1892, se publica Legea Organizarii Admnistrative, iar judetul Iasi avea 7 plasi si 44 de comune. "Judetul Iasi era plasat ca si astazi, in zona Moldovei, era mult mai mic decit il stim noi. Se invecina cu judetul Botosani, Baia, Roman, Falciu si Vaslui. Era mult mai mic pentru ca zona de dupa Siret nu era in judetul Iasi. In momentul 1892, judetul Iasi era format din plasa Bahlui, care avea centrul la Podu Iloaiei, plasa Branistea avea centrul in Ungheni, plasa Cirligatura avea centrul la Tirgu Frumos, plasa Codru, plasa Copou, plasa Stavnicu si plasa Turia. In fruntea plasilor se afla un pretor care era reprezentantul administratiei", a explicat Catalin Botosineanu.

1950

Acesta a spus ca reorganizarea administrativa a Romaniei era facuta pe judete, pe preturi, comune urbane si rurale, iar Iasul se numea atunci comuna urbana. Urmatoarea impartire  administrativ-teritoriala care a avut loc in Romania si care a modificat si judetul Iasi s-a produs in 1925, cind in componenta judetului au ramas doar cinci plasi: Bahlui, Cirligatura, Copou, Codru si Turia, cele vechi comasindu-se. "In 1925 erau doua orase in judetul Iasi, si anume Iasi si Tirgu Frumos, noi astazi avem si orasul Pascani si Hirlau. Tot atunci judetul Iasi avea 76 de comune. Aceasta organizare teritoriala din 1925 este cea care jaloneaza istoria administrativa a judetului Iasi in toata perioada interbelica pina la 1950, cind are loc o impartire dupa sistemul rusesc. Au mai fost citeva tendinte de organizare administrativa in perioada guvernului taranist in 1929, dar care a durat doar trei ani de zile si nu a produs efecte notabile", a explicat Botosineanu.

O alta impartire adminsitrativa care s-a produs la nivelul tarii, dar care nu a afectat judetul Iasi a fost initiata de Carol al II-lea in 1938, cind Romania s-a impartit in 10 tinuturi, atunci Iasul facind parte din tinutul Prut, care cuprindea centrul Moldovei si judetele Balti si Soroca din Basarabia.

Centrul regiunii

1962

In 1942, Ion Antonescu reface impartirea administrativa a Romaniei. De data aceasta judetul Iasi se mareste pina la Pascani, alcatuindu-se din plasa Bivolari, Bucium, Copou, Podul Iloaiei, Sipote si Tirgu Frumos. "Aceste impartiri au fluctuat in istoria judetului Iasi  ca si a celorlalte judete cu care sintem invecinati, impartirea administrativa din 1942 a functionat pina in 1950, cind la putere au venit comunistii si au impartit Romania in regiuni, iar regiunile in raioane. Prin Legea nr. 5 din 1950, au fost desfiintate cele 58 de judete, fiind inlocuite cu 28 de regiuni. In 1952 au fost reduse la 18 regiuni, pentru ca in 1956, sa ramina 16 regiuni. Orasul Iasi a fost in toata aceasta perioada, in ciuda tuturor modificarilor administrative, centrul regiunii Iasi", a spus Botosineanu.

In 1950 regiunea Iasi era formata din raioanele Iasi, Hirlau, Pascani, Tirgu Frumos, Negresti si Codaesti. In 1952, regiunea Iasi se mareste cuprinzind inclusiv zona judetului Vaslui.

In 1956, judetul Iasi ca intindere coboara pina la Birlad. "Ultima organizare adminsitrativ-teritoriala se produce in 1968, cind practic se renunta la sistemul regiunilor si al raioanelor si se revine la sistemul judetelor care exista si astazi. Spre deosebire de Romania interbelica, perioada in care erau 71 de judete, noi avem astazi 40 si sectorul agricol Ilfov. Sistemul judetelor este unul foarte vechi. Sint anumite caracteristici culturale ale regiunilor dupa care s-au mentinut si aceste judete. Se merge pe o impartire naturala, in sensul ca istoria este cea cea care a facut aceste impartiri adminsitrative, cadrul structural si geografic, felul in care oamenii au colaborat intre ei, apropierea de marele centre urbane, modul in care comunele au gravitat in jurul acestor comune urbane", a spus Botosineanu.

Acesta a explicat ca  organizarile administrative se realizau fie din ratiuni functionale, fie din initiativa partidelor politice. "Ideea este ca fiecare partid dorea sa isi impuna o viziune proprie asupra impartirii administrativ-teritoriale, asta au facut liberalii in 1925 si apoi taranistii.  Cert este ca atunci cind s-au facut aceste impartiri adminsitrative au fost formate cercuri de studii ale partidelor politice, care au analizat si au stabilit proiectul de impartire", a explicat Botosineanu.

Este nevoie de o dezbatere serioasa

In contextul actualelor dezbateri privind reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei, prof. Ion Agrigoroaiei, de la Facultatea de Istorie a Universitatii "Al.I. Cuza", a explicat ca acest demers trebuie realizat in urma unei dezbateri cu participarea unor specialisti in domeniu care sa se pronunte asupra unei forme intermediare intre judet si guvern. "Eu nu pot spune cum trebuie sa arate aceasta reorganizare, ea trebuie sa fie functionala, ca o veriga intre judete si puterea centrala fara a incarca bugetele cu noi cheltuieli birocratice. Cred ca aceste judete trebuie mentinute pentru a nu se ajunge la teza celei de a "Treia Internationale Comuniste" de la Moscova, care a lansat inca in anii ’20 teza reorganizarii Romaniei, ce ascundea in fond o destramare a Romaniei intregite, vorbindu-se de Romania ca de un stat multinational si insistindu-se pe teza leninista  a aplicarii in Romania a lozincii "autodeterminarii pina la despartirea de stat". Nu exista acest pericol in momentul de fata, dar trebuie sa avem in vedere aceasta posibilitate si sa facem aceasta reorganizare in conformitate cu cerintele europene, dar si cu cele ale unitatii statale" a declarat Ion Agrigoroaiei.

Acesta a explicat ca in procesul de reorganizare trebuie sa se tina seama de anumite traditii, diversiuni provinciale, fara a se incalca din atributiile si competentele actuale ale judetului si fara a se crea frontiere artificiale. Profesorul este de parere ca proiectul privind reorganizarea administrativ-teritoriala, despre care se discuta in aceasta perioada, trebuie realizat dupa alegerile parlamentare, pentru a nu fi supus implicatiilor electorale de orice fel.

Capitala de judet poate ramine tot in Iasi

Potrivit intentiilor actuale ale Guvernului, Iasul ar urma sa faca parte din judetul Moldova. Acesta va cuprinde: Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau si Vaslui. Capitala a fost stabila sa fie in municipiul Iasi. Partidele din opozitie s-au intilnit ieri cu presedintele Traian Basescu sa discute despre planul de reorganizare al tarii. Reprezentantii Uniunii Social Liberale, respectiv Victor Ponta si Crin Antonescu, s-au declarat impotriva acestei initiative.