Caută 
2 MIN
"Constitutia are citeva prevederi care nu se supun discutiei in nici un fel, iar caracterul national si unitar al statului roman este una dintre aceste prevederi", a declarat, alaltaieri seara, presedintele Ion Iliescu. Reactia presedintelui vine in urma discutiilor initiate de PSD pe marginea modificarii constitutiei, la care au fost invitate sa faca propuneri partidele politice parlamentare. Imediat, UDMR a anuntat ca doreste eliminarea sintagmei de "stat national si unitar" si urmareste posibilitatea existentei mai multor limbi oficiale, in afara de cea romana. Senatorul UDMR Szabo Karoly a afirmat ca enuntarea caracterului national si unitar al statului roman "nu corespunde pe de-a intregul realitatii" si este mai degraba "un deziderat si nu o realitate". Senatorul UDMR a mentionat ca nu este necesara nici precizarea caracterului multinational al statului roman, ci afirmarea caracterului sau cetatenesc. Insa atitudinea sefului statutui nu lasa loc de discutii ulterioare, acesta afirmind ca un stat national unitar nu presupune puritate etnica, pentru ca nu exista asa ceva nicaieri in lume, dar daca un stat are o majoritate semnificativa, dominanta, acel stat are caracter national. Presedintele a adaugat ca nu este vorba despre o discriminare fata de minoritati, prevederea nu exclude o politica democratica si un cadru constitutional democratic, iar astfel de "lucruri nu se pot reprosa Romaniei". Posibilitatea introducerii in Constitutie a sintagmei "stat bilingv" este de neconceput, a mai spus Iliescu.
Articolul 1 al Constitutiei enunta principiul conform caruia "Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil". Definirea constitutionala a statului ca "national" este una din remanentele constitutionale comuniste, conceptul fiind abandonat de mult timp in Occident, si treptat, dupa 1990, de tarile din fostul bloc socialist. Un asemenea articol nu se mai regaseste, de pilda, in cazul Bulgariei, tara care are la rindul ei 10% minoritati.(D.P.)
