Rusia si Europa contra SUA, intr-o lupta a petrolului cu Romania la mijloc

Azerbaidjanul a semnat, in 1994, un acord de 8 miliarde dolari cu un consortiu condus de firme occidentale (Azerbaidjan International Operating Company – AIOC) pentru exploatarea titeiului din zacamintele sale petroliere din Marea Caspica. AIOC si Baku vor trebui sa aleaga traseul principal de export al titeiului pina la 29 octombrie 1998. "New York Times" a dezvaluit citeva din culisele negocierilor dintre marile concerne petroliere, in apropierea zilei de 29 octombrie. "New York Times" sustine ca hotarirea este deja luata, petrolul din apele teritoriale ale Azerbaidjanului si Kazahtanului urmind a fi tranzitat prin pipeline-ul de la Baku la Supsa, un port georgian de la Marea Neagra. Multa vreme s-a parut ca varianta de transport propusa de SUA va fi cea aleasa de companiile petroliere. Washingtonul ar sprijini transportarea petrolului printr-o noua conducta care ar urma sa strabata Armenia, Gruzia si Turcia. Punctul terminus al conductei ar urma sa fie portul turcesc Ceyhan de la Marea Mediterana. Circumspectia companiilor petroliere in fata acestui traseu este cauzata in primul rind de costul foarte ridicat al proiectului – aproximativ 4 miliarde de dolari. Decizia de eliminare a variantei propuse de SUA este sprijinita si de un recent raport al Centrului pentru Energie Globala, care arata ca a construi o noua conducta nu este realist din punct de vedere economic. Primii care au reactionat la articolul din ziarul american au fost turcii. Presedintele Turciei, Suleiman Demirel, a declarat ca, pina la urma, se va construi pipeline-ul Baku-Ceyhan, deoarece este ruta "cea mai sigura". Agresivitatea contraofensivei americane arata totusi ca lucrurile se misca in defavoarea lor. Varianta Buku-Supsa este foarte ieftina si la indemina, chiar daca mentine petrolul caspic in zona de influenta rusa. Singurul incovenient este opozitia Turciei. Ankara nu este de acord ca petrolul exploatat din Marea Caspica sa fie transportat prin strimtorile Bosfor si Dardanele, afirmind ca acest tranzit ar crea mari probleme de securitate si ecologice. Obiectiile Turciei ar putea in schimb favoriza varianta propusa de Romania pentru transportarea petrolului prin conducta Constanta -Trieste. Printr-o astfel de afacere, statul roman ar cistiga pina la 50 milioane dolari pe an din taxe de tranzit. (Adrian CIOFLANCA)