Statul cheltuieste 7,4 mld.euro pe bunuri si servicii in 2012, cel mai mult dupa anul electoral 2008

Cheltuielile statului la acest capitol vor atinge 15,4% din totalul cheltuielilor bugetare de 206,5 mld. lei care sunt prevazute in proiectul legii bugetului in 2012, echivalent a 5,5% din Produsul Intern Brut.

In vreme ce cheltuielile totale ale statului cresc cu 1,7%, cresterea de 11% inregistrata la bunuri si servicii, reprezinta cel mai mare procent de crestere intre principalele capitole de cheltuieli bugetare.

Astfel, cu cele peste 7 mld. euro care ar urma sa mearga spre achizitii de bunuri si servicii, bugetul de cheltuieli il va depasi, la acest capitol, pe cel din 2009 si 2010.

Cele mai mari cheltuieli de bunuri si servicii au fost inregistrate in 2008, cand achizitiile au insemnat 9,1 mld. euro. Este de remarcat ca 2008 a fost un an electoral, ca si 2012.

Asadar, in 20 de ani de la revolutie, doi ani electorali, 2008, respectiv 2012, ar urma sa inregistreze cele mai mari cheltuieli de bunuri si servicii, de 9,1 mld. euro, respectiv 7,4 mld. euro.

Doua sunt canalele prin care un stat poate impulsiona economia, este vorba de investitii si de achizitii, insa, in conditiile in care veniturile statului devin o problema cu "n" necunoscute, reducerea cheltuielilor, inclusiv cu bunurile si serviciile, este una dintre solutiile imediate de pastrare in frau a deficitului.

Deficitul bugetar pentru 2012 este limitat prin proiectul legii bugetului la 1,9% din PIB, dar cheltuielile cu bunurile si serviciile cresc cu 11,2%, in vreme ce acelea cu investitiile cresc cu 7,5%, la 37,8 mld. lei, potrivit legii bugetului pe 2012.

Analistul economic Aurelian Dochia puncteaza un lucru esential: este clar ca statul nu poate functiona din nimic si trebuie sa faca achizitii, dar important este pe ce isi cheltuieste banii.

"Una este ca banii sa fie cheltuiti pentru medicamente, pentru sanatate, si alta sa fie alocati pentru innoirea parcului auto al Parlamentului. In mare masura cheltuielile cu bunuri si servicii care au fost realizate puteau fi amanate. Trebuie discutat de la caz la caz. Chiar daca se cumpara fax-uri sau computere, in functie de situatia institutiei care cumpara achizitiile pot fi justificate sau nejustificate."

Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), stie pe ce va merge cresterea de la anul in privinta achizitiilor: "Pe achizitia de combustibil. Au nevoie de masini sa mearga prin tara in campanie".

Parvan readuce in discutie secretomania care insoteste bugetul de cheltuieli si de faptul ca acesta este facut "la gramada" si nu pe proiecte clare in asa fel incat nimeni sa nu dea "raportul".

"Am cerut sa ni se spuna cat costa intretinerea cladirilor de protocol ale ministerelor si institutiilor, pentru ca sunt puzderie de astfel de locuri, la mare, la munte. Nu ni se spune. De ce?"

Ministerele care beneficiaza de cele mai mari cresteri la capitolul bunuri si servicii in 2012 sunt Ministerul Muncii, cu un plus de 27,6% (313,5 mil. lei) si Ministerul Economiei cu un plus de 21% fata de anul acesta.

La celalalt pol, Ministerul Administratiei si Internelor pierde cel mai mult – un minus de peste 33% fata de acest an, cand are pe mana pentru achizitii de bunuri si servicii 760 milioane de lei.

Unele dintre cele mai mici sume pentru achizitii de bunuri si servicii le va avea, in 2012, Ministerul Transporturilor (9 milioane de lei), care este insa campion la alte cheltuieli, de pilda cele cu subventiile pentru multele din companiile din subordine si care sar de un miliard de lei.

Problema achizitiilor statului este una spinoasa pentru ca nu exista la acest moment, de pilda, o centrala de achizitii, adica o institutie a statului care sa achi­zitioneze, sa spunem, la nivel central. Drept urmare, fiecare institutie achizitioneaza pe cont propriu si, de multe ori, dintr-o singura sursa, ceea ce ridica semne de intrebare asupra pretului corect de achizitie.

Aurelian Dochia considera ca este necesar un sistem mult mai riguros de control a tot ceea ce tine de achizitiile publice.

"Daca ar exista o centralizare a achizitiilor publice, probabil si preturile ar fi mai bune. Si s-ar evita aranjamente care se pot face la nivel local. Dar asta nu ne garanteaza ca la nivel central nu se pot face aranjamente."

Sub presiunea scaderii veniturilor bugetare, Guvernul a decis in 2010 sa reduca salariile bugetarilor cu 25% si sa majoreze TVA de la 19% la 24%, lucru care s-a reflectat in scaderea vanzarilor si in prelungirea perioadei de lancezeala a economiei. Dar, la nivelul cheltuielilor statului cu achizitiile, nu s-a vazut din statistici o prea mare determinare in a face economii.

Anul trecut premierul Emil Boc a spus ca, in 2011, cheltuielile cu bunurile si serviciile ar urma sa scada cu 20%. Insa ceea ce arata executiile bugetare este altceva. Cheltuielile cu bunurile si serviciile au crescut, de pilda, in august cu 12% fata de perioada similara a anului trecut.

In septembrie erau cu 6% mai mari decat in perioada similara din 2010, in vreme ce in octombrie au fost cu 4,4% mai mari, fata de aceeasi perioada a anului precedent. Astfel, in 10 luni din 2011, statul a cheltuit pe bunuri si servicii 24,36 mld. lei, fata de 23,33 mld. lei in primele 10 luni ale lui 2010. Unde este atunci reducerea de 20% anuntata de premier? In plus, ele vor creste in 2012 cu peste 11% fata de valoarea estimata in 2011.

Ministerul Finantelor are urmatoarea explicatie pentru cresterea cheltuielilor cu bunurile si serviciile in octombrie. Ele s-au majorat cu 4,4% in octombrie fata de aceeasi perioada a anului precedent datorita platilor pentru servicii medicale si medicamente.

Cea mai mare crestere s-a inregistrat la bugetele locale (16,1%) ca urmare a preluarii spitalelor de catre administratiile locale.

Doar ca Parvan de la AOAR crede ca aceasta explicatie este praf in ochi intrucat Finantele motiveaza astfel cresterea, dar in bugetul Ministerului Sanatatii nu se vede nicio "miscare" de sume.

Aurelian Dochia gaseste curios ca in 2012 bunurile si serviciile sunt capitolul de cheltuieli bugetare care creste cel mai mult: "Trebuie sa asteptam justificarea. Sa vedem unde se duc banii. Pot sa apara suspiciuni, cu atat mai mult intr-un an electoral, avand in vedere experienta din trecut, cand mare parte din achizitiile publice au fost o forma de dirijare a banilor spre anumite interese".

Daca vorbim de achizitii publice intr-un an electoral, cum este 2012, trebuie spus ca programul de guvernare al USL (PSD, PNL si PC) prevede o reducere cu 50% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile, lucru care ar permite in opinia acestor partide o economie la buget care ar permite o relaxare fiscala, in special o reducere a impozitarii pe veniturile salariale si a CAS-ului platit de angajatori.

Premierul a spus ca achizitiile "cad" anul acesta cu 20%, dar Parvan crede ca realitatea il va contrazice. (Mediafax)