Limba vorbita si cea din gura

"Cind eram mic, credeam ca strainii nu au absolut nici o limba, mi se parea ca doar simuleaza vorbirea", spuse odata autorul francez Jean Cocteau.

Eu, pe de alta parte, pe cind eram mic copil gindeam altfel. Pe la cinci, sase ani, eram sigur ca strainii au propria lor limba si, in plus, eram pe deplin convins ca eu pot s-o vorbesc la perfectie. Ceea ce si faceam de altfel! Pacat doar ca nu ma intelegea nimeni. "Ce tot bolborosesti acolo? Vorbeste mai clar!", comentau adultii enervati. Dar pentru mine totul era cit se poate de firesc. N-aveau cum sa ma inteleaga, doar vorbeam intr-o limba straina!

Acum, adult fiind, stiu ca o limba straina poate fi atit inteleasa cit si vorbita, daca ne dam silinta s-o invatam. De-a lungul anilor am invatat engleza, rusa si spaniola.

Sa va spun drept: dat fiind faptul ca imi place sa calatoresc prin lumea larga, cunoasterea acestor limbi straine imi este de foarte mare ajutor si pot sa confirm un lucru: intr-adevar, engleza este limba internationala numarul unu, si pina acum m-am descurcat cu ea peste tot, de exemplu in timpul ultimei mele calatorii la Moscova sau Sankt Petersburg. Pe de alta parte, limba rusa mi-a fost foarte utila la New York sau in Los Angeles. Insa, din cauza ca ultimele doua state se afla in SUA, nu mi-au fost, bineinteles suficiente doar cunostintele de rusa, ci am fost nevoit sa apelez si la limba… spaniola. Mai ales in Los Angeles, unde hispanicii sint foarte numerosi. Latino Power statea scris pe o pagina de titlu a revistei Newsweek din luna mai, cind un hispanic a fost ales primar cu o majoritate covirsitoare.

Dar sa revenim la oile noastre. Eu m-am nascut in Romania, prin urmare vorbesc si romana, ceea ce-mi foloseste mai ales cind ma aflu… in Toronto sau in Paris. (In Romania, unde am fost acum citeva zile, am regretat ca nu stiu turca si araba.) Limba mea materna este totusi germana, si in rarele ocazii cind intilnesc pe strada germani in Germania si vorbesc cu acestia, ei ma intreaba: "Din ce tara veniti? Vorbiti germana mai bine decit unul care stapineste germana ca limba materna!".

Mda, ce sa-i faci! Ca imigrant bati uneori la ochi, asa-i viata!

*

Si acum citeva cuvinte despre limba din gura:

Ati scos astazi deja limba la cineva? Nu? Dar de ce? Vi se pare copilaresc sau prostesc? Ei bine, aceasta conceptie este categoric falsa! Ginditi-va doar la fotografia renumita a lui Einstein, aceea cu limba! O limba scoasa poate sa puna foarte multe in miscare. Din punct de vedere strict stiintific, urmarile unei limbi scoase la momentul potrivit sint perfect comparabile cu acelea provocate de descoperirea teoriei relativitatii.

Sa scoti la o persoana limba inseamna sa comunici extrem de eficient, sa exerciti o influenta asupra interlocutorului si sa iti exprimi parerea vis-a-vis de sentimentele si gindurile sale.

Pe bune! Se merita sa luam in considerare acest aspect. Mai ginditi-va!

In ceea ce priveste lumea afaceristilor, se pune intrebarea: nu ar trebui inlocuit strinsul miinii cu scosul limbii? Caci, asa cum strinsul miinii avea rolul initial de a semnala intentiile pasnice (am miinile goale, nu sint inarmat), si o limba scoasa poate face o aluzie ca ne punem inima pe limba, adica ne deschidem sufletul.

In ziua de azi, mai mult ca oricind, avem nevoie de mult curaj pentru a scoate limba. In acest fel, ar putea si politicienii sa-si recistige credibilitatea aproape irecuperabil pierduta, incetind in sfirsit sa minta. Cum? Ar putea sa raspunda la intrebarile jurnalistilor foarte sincer prin scoaterea limbii: Domnule Presedinte, cum vreti sa rezolvati problema somajului? Limba afara. Multumesc!

(Traducere din limba germana: Lucian Turcas)