Secretul „Puiului galben”: producătorii ieșeni explică pas cu pas metoda. „Nu e nimic nesănătos”. Ce spun autorităţile sanitare locale?
Scandalul “Puiului vopsit” a stârnit un val de reactii critice din partea marilor (...)
citeste totvineri, 29.03.2024
România a primit o nouă bilă neagră din partea Comisiei Europene pentru că instituţiile statului, în special ANAF, nu recuperează prejudiciile din dosarele penale, printre care şi cele de corupţie în care sunt implicaţi politicienii. Cel mai recent raport pe Justiţiei din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare subliniază că în România rata de recuperare a prejudiciilor este “extrem de scăzută”. Altfel spus Comisia spune că infractorii sunt trimişi după gratii, dar rămân cu banii obţinuţi în urma infracţiunilor săvârşite. Comisia subliniază că în cazul fraudării fondurilor europene, statul este cel care acoperă prejudiciul din bugetul naţional şi că de multe ori statul nu recuperează dauna de la infractori.
Comisia Europeană a publicat cel mai recent raport pe Justiţiei din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Raportul tehnic care însoţeşte raportul principal subliniază că rata de recuperare a prejudiciilor stabilite prin sentinţe definitive ” este foarte mică, undeva în jur de 8% din ceea ce confiscă instanţele”.
Care sunt problemele identificate de Comisia Europeană:
1. Deciziile de confiscare ale instanţelor nu sunt puse în executare de ANAF
Raportul tehnic notează că ANAF este instituţia cheie în procedurile de recuperarea a prejudiciilor, dar că la această instituţie există probleme. “Pare a exista o problemă particulară cu cei care trebuie să pună în executare deciziile instanţelor. Există o reticenţă a instituţiilor să confişte bunurile pentru care s-au emis titluri executorii în ciuda beneficiilor evidente pentru bugetul public”, se arată în raportul tehnic.
2. Nimeni nu ştie cât se recuperează exact
Raportul MCV consemnează că nu se ştie cât s-a recuperat exact din prejudiciile constatate în dosarele penale din România, iar estimativ cifra este 5-15% rată de recuperare. În raportul tehnic cifra avansată de experţii de la Bruxelles este 8%, această cifră fiind colectată de Oficiul specializat din cadrul Ministerului Justiţiei.
“În ceea ce priveşte recuperarea creanţelor, în special recuperarea daunelor-interese, autorităţile române au recunoscut faptul că sistemul trebuie îmbunătăţit. Chiar dacă una dintre dificultăţile în acest domeniu este legată de necesitatea îmbunătăţirii colectării datelor, totuşi rata de recuperare înregistrată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în executarea hotărârilor judecătoreşti este estimată la numai 5-15 % din activele care fac obiectul unei hotărâri judecătoreşti”, se arată în raportul pe Justiţiei.
De altfel şi acest procent de 5-15% nu este clar din ce sumă totală este calculat. O analiză ExpertForum arăta că nu există date clare privind nivelul prejudiciului suferit de bugetul statului an de an din perspectiva daunele stabilite de parchete şi instanţe. Există doar o cifră globală de 2 miliarde euro - prejudicii constatate în toate dosarele penale de până acum. Oficialii ANAF au recunoscut în spaţiul public că datele privind recuperarea prejudicilor nu sunt clare şi precise.
3. La fondurile europene statul plăteşte şi masa şi dansul
Raportul tehnic al Comisiei Europene notează şi o situaţie alarmantă. În cazul fraudelor pe fonduri europene statul roman este penalizat de autorităţile de la Bruxelles. Dacă pe un contract finanţat din fonduri UE se constată elemente de fraudă, Comisia aplică o corecţie financiară care poate fi chiar şi de 100%. Raportul tehnic menţionează că în aceste cazuri statul rămâne uneori păgubit. ”În cazurile de fraudă care afectează interesele UE, banii fraudaţi trebuie să fie returnaţi la bugetul comunitar în urma corecţiilor financiare aplicate de autorităţile de management. Aceste corecţii vin însă din bugetul de stat, fără ca în mod obligatoriu cei care comit fraudele să compenseze statul”, menţionează experţii de la Bruxelles
4. Bunurile mobile se depreciază şi îşi pierd valoarea
Comisia notează faptul că una din problemele identificate este aceea că bunurile mobile îşi pierd valoarea până intră în posesia statului. “În cazul sechestrelor puse pe sumele de bani lucrurile sunt destul de clare, dar când vine vorba de bunuri mobile precum maşinile lucrurile sunt mai complicate. Acestea continuă să fie folosite de suspect până la sentinţa finală a instanţei, care apoi trebuie să fie pusă în aplicare de ANAF. Noul Cod Penal prevede că în cazul bunurilor persabile ele pot fi valorificate şi transformate în bani. O altă problemă este valorificarea imobilelor în condiţiile în care piaţa este extrem de jos în această perioadă”, susţine evaluarea tehnică a Comisiei Europene
5. Confiscarea exstinsă, încă o procedură rar utilizată
Comisia notează că ANAF este instituţia care se ocupă şi ultima fază a confiscării extinse dacă o instanţă a dispus această procedură. Totuşi confiscarea extinsă nu a devenit o practică uzuală în instanţe. ”Deşi există din 2012, confiscarea extinsă rămâne o procedură utilizată rar, iar procedurile de popularizare nu s-au concretizat în rezultate efective”, mai spun experţii europeni. Raportul tehnic notează într-o lumină pozitivă decizia Ministerului Justiţiei de a înfiinţa o autoritate care să se ocupe mod special de confiscări şi de administarea bunurilor sechestrate.
416 imobile şi 93 de maşi sechestrate de DNA
Raportul mai notează că DNA a acordat o atenţie specială pentru recuperarea prejudiciilor din fiecare dosar. Pentru a recupera prejudiciile din dosarele trimise în judecată DNA a pus sechestre pe bani şi bunuri în valoare de 200 milioane euro. Astfel că DNA a pus sechestre pe 416 imobile şi 93 de maşini. În perioada de referinţă instanţele au dispus prin decizii definitive confiscarea a aproape 30 de milioane euro.
7,6 milioane euro au fost supuse confiscării de instanţe în 2013 în dosarele penale soluţionate definitiv. Acesta este singura cifră certă pe care autorităţile o pot oferi. Nimeni nu ştie însă cât din cele 7,6 milioane euro a recuperat ANAF, pentru că instituţia susţine că orice informaţie despre acest tip de proceduri este confidenţială.
În 2013, potrivit Oficiului Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni al Ministerului Justiţiei, toate parchetele din România au constatat prin rechizitorii că bugetul statului a fost prejudiciat cu aproape 2 miliarde de euro. În aceste 2 miliarde de euro sunt incluse, pe lângă daunele cauzate statului, şi daunele cauzate persoanelor fizice sau companiilor private. E de subliniat că nu există o statistică oficială a prejudiciilor cauzate bugetului de stat. Din aceste 2 miliarde de euro, pentru 434 de milioane euro s-au pus sechestre.
Singura cifră exactă emisă oficial de MJ este cea a bunurilor confiscate de instanţe. Astfel, pe anul 2013, au fost contabilizate din confiscări (fie ele speciale sau extinse) 7,6 milioane euro.
Din nou, trebuie menţionat faptul că vorbim în acest caz de bunuri pentru care instanţele au dispus confiscarea. Asta nu înseamnă că acestea sunt acum în proprietatea statului. De preluarea şi cofiscarea în fapt a bunurilor se ocupă tot ANAF, care nu a prezentat public vreodată o statistică cu ce a confiscat. În acest moment, după cum subliniază ExpertForum, nu există o analiză a modului în care sentinţele de confiscare date de instanţe sunt puse în aplicare de ANAF.
În privinţa recuperării prejudiciilor din dosarele penale, în România există următoarele proceduri:
► Confiscarea specială, care este prevăzută la articolul 112 din Noul Cod Penal. În esenţă, această procedură vizează confiscarea bunurilor provenite dintr-o faptă penală. În acest caz, se pot confisca doar bunurile persoanei judecate şi nu se prevede confiscarea de la o rudă căreia i-a înstrăinat averea, spre exemplu.
► Confiscarea extinsă rezolvă exact problema de mai sus. „Codul Penal românesc a inclus începând cu 2012 măsura confiscării extinse: art. 1121. Aceasta permite instanţei de judecată să confişte mai mult decât bunurile provenite din infracţiunile deduse judecăţii: se pot confisca şi bunurile obţinute cu 5 ani înainte de comiterea infracţiunii dacă ele depăşesc în mod vădit veniturile obţinute de respectiva persoană în mod licit şi dacă instanţa are convingerea ca ele provin din infracţiuni similare celor pentru care se pronunţa condamnarea”, se arată într-o analiză a ExpertForum.
► Confiscarea averilor nejustificate. În acest caz, Agenţia Naţională de Integritate poate cere instanţelor confiscarea unor bunuri sau sume de bani dacă, după evaluarea unui parlamentar, spre exemplu, constată că acesta nu poate justifica provenienţa acestora.
► Recuperarea prejudiciilor de către instituţiile publice prejudiciate. Distinct de procedurile de mai sus, dacă într-un caz de corupţie instanţa stabileşte că un infractor a prejudiciat bugetul Inspectoratului de Stat în Construcţii, de pildă, atunci suma respectivă trebuie să ajungă în bugetul ei. Astfel că această instituţie, dar şi ANAF, sunt obligate să recupereze aceste sume.
Analiza realizată de gandul.info
Cuvinte cheie: + avere, penali, confiscare, procedura
© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.
Gamificarea: o aventură magică la școala primară Lorelay! (P)
Este videochatul o nouă cale către independența financiară a fetelor? (P)
Dealer de droguri cu sute de comenzi, iertat de judecători: „A făcut progrese în plan spiritual”
Lovitură în Podu Roş: trei tineri au jefuit maşina de îngheţată. O greşeală minora a şoferului
Temperaturi de vară la început de aprilie. 28 de grade Celsius la Iași
Grindeanu: Contractul pentru încă un lot din secţiunea montana a A8 intră în licitaţie
Premierul anunţă că “nu este oportun ca magazinele să fie închise în weekend”
O capsulă cu senzori ar putea fi o alternativă la endoscopie
Ce pot indica modificările patologice ale examenului de urină? (P)
Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat
Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea
Virusul HIV a fost eliminat din celule, deocamdată, în laborator
Pacient de 22 de ani cu limfagiom chistic de mezocolon, operat cu succes la Arcadia
Ultimele calcule privind posibilitatea ca Iaşul să prindă un post de europarlamentar
“Extraordinara poveste a lui Peter Schlemhil” de Adelbert von Chamisso
Cum e să lucrezi într-o universitate (şi să participi la alegeri)
Ghici cine este blondina din acest tandem liberal indestructibil?
Publicitatea convenției matrimoniale și modificarea acesteia
Pavel LUCESCUCine profită de madam Şoşoacă |
Alexandru CĂLINESCUDistrugerea statuilor |
pr. Constantin STURZUDe ce este atât de aspru Postul Mare? |
Codrin Liviu CUȚITARURoboţi |
Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă? |