Liderii AUR, la Iaşi. Partidul extremist vrea ca peste 2.000 de comune să fie desfiinţate

O garnitură a „greilor” Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR) s-a aflat marţi la Iaşi, pentru o întâlnire cu membrii şi susţinătorii partidului, dar şi cu reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mediului de afaceri. „Vacanţa parlamentară este un bun prilej de a merge din nou prin ţară şi de a afla «Ce vor românii»”, anunţa co-preşedintele AUR Claudiu Târziu, într-un mesaj nu foarte bine mediatizat. Prin urmare, în sala de conferinţe de la Palas întrebările au curs doar din partea membrilor şi simpatizanţilor alianţei.

Marius Lulea, prim-vicepreşedinte AUR, le-a dat asigurări celor prezenţi că nu va exista o coabitare cu alte partide. „Dacă ne-am alia cu PNL şi PSD, am mai pierde 15 ani”, a spus el. „N-o să mă credeţi”, a continuat prim-vicele alianţei, „dacă vă spun că AUR e primul partid în intenţiile de vot. Nici pe 6 decembrie 2020 nu credea nimeni că vom lua 10 la sută din voturi”, a adăugat el.

Marius Lulea a abordat câteva priorităţi pe care le-ar aplica partidul său – printre care redesenarea administrativă a ţării, argumentând că, acum, sunt peste o sută de unităţi teritorile cu mai puţin de 1000 de locuitori. Ar trebui să fie cel mult o mie de unităţi administrativ-teritoriale, nu peste 3200, susţine el. „Nu ne mai permitem să mergem cu actualul sistem”, a conchis el.

„Mi-ar fi plăcut să crească taxele, dacă am fi avut autostrăzi”, a mai spus Lulea, respingând taxarea sectorului privat „ca să dăm subvenţii partidelor şi pensii speciale”. Subiectul autostrăzilor din Moldova a revenit în discuţii, fiind de fapt prima întrebare venită din sală. Lipsa de voinţă este principalul motiv invocat de cei de la AUR pentru care nu s-au construit autostrăzi în regiune. Nu avem neapărat nevoie de fonduri europene, putem să renunţăm la cheltuieli suplimentare, a mai spus prim-vicepreşedintele AUR, dând de înţeles că se referă inclusiv la subvenţionarea partidelor şi la pensiile speciale. „Dacă vom ajunge la guvernare, ar fi o ruşine să ne ia mai mult de 3-4 ani să facem A7, A8 şi A13”, a încheiat liderul AUR.

Co-preşedintele Claudiu Târziu şi-a început discursul condamnând „viforul neomarxismului, al noului comunism”. El a comparat dreapta cu stânga politică, respingând acuzaţiile că AUR ar fi o formaţiune extremistă. „AUR nu a apărut în urma unui studiu de piaţă”, le-a spus Târziu celor prezenţi, completat ulterior de Lulea: „nu extremistă, ci radicală, născută din nemulţumirea oamenilor”.

Claudiu Târziu a respins de asemenea etichetarea AUR ca „rusofilă”: „Nu suntem rusofili sau putinişti, suntem filoromâni”, a spus el. „Nu urâm neapărat Rusia, nu-i urâm pe ruşi, dar nu avem nici un fel de datorie sufletească faţă de ei. Dimpotrivă, ei au nişte restanţe istorice faţă de noi” a adăugat liderul AUR, subliniind că alianţa a fost prima formaţiune care a protestat la debutul invaziei Ucrainei.

Cât priveşte statul român, „nu ne mai aparţine şi trebuie să-l luăm înapoi”, a anunţat Claudiu Târziu unul dintre posibilele sloganuri pentru alegerile din 2024. Pe parcursul celor trei ore ale conferinţei, au mai fost abordate chestiunea avortului (exclus categoric), a ajutoarelor de stat (care, cu unele excepţii, „fac din cetăţean un sclav, un captiv, o unealtă, un neputincios”), oprirea pierderilor inclusiv de capital uman („am pierdut 6 milioane de români care au emigrat”), calitatea de membru al UE („nu suntem eurosceptici sau antieuropeni, dar ne dorim o Uniune Europeană aşa cum au făcut-o fondatorii ei”).