Şantierele şi lipsa copacilor au făcut aerul irespirabil la Iaşi. UE ne arată cu degetul

Iaşul a bifat un nou an în care locuitorii oraşului au respirat mai mult praf decât aer. Inspectorii Agenţiei pentru Protecţia Mediului au constatat că anul trecut nu a adus nicio îmbunătăţire a calităţii aerului faţă de anul precedent. Aceasta, în pofida faptului că, în martie 2013, Comisia Europeană a emis o scrisoare de somare suplimentară cu privire la cantităţile de pulberi în suspensie prezente în atmosferă şi a faptului că Primăria a întocmit la solicitarea Ministerului Mediului un set de măsuri pentru îmbunătăţirea calităţii aerului. De altfel, aplicarea unei bune părţi din măsurile menţionate în planul de acţiunie a fost amânată pentru sfârşitul acestui an.

Primul program de gestionare a calităţii aerului la Iaşi a fost adoptat în 2008, după ce timp de trei ani consecutivi cantităţile de pulberi în suspensie au fost considerate periculoase pentru sănătatea ieşenilor. Totuşi, în 2010, Comisia Europeană a notificat Româ­nia pentru exact aceeaşi problemă, ceea ce a dus la revizuirea programului, fără însă ca situaţia să se schimbe. Conform legii, cantitatea maximă de particule în suspensie acceptabilă este de 50 de micrograme pe metru cub, fără ca această valoare să poată fi depăşită de mai mult de 35 de ori în decursul unui an. În 2014, la Iaşi au fost înregistrate 76 de depăşiri ale valorii maxime admise, faţă de 65 de depăşiri în 2013. Aceasta, chiar dacă una din staţiile de măsurare, cea din Podul de Piatră, nu a funcţionat timp de trei luni.

Oficial, niciuna din staţiile de măsurare nu a înregistrat depăşiri timp de 35 de zile în cursul anului trecut, inspectorii APM exprimându-şi totuşi rezervele faţă de corectitudinea datelor disponibile. „În staţia de trafic Podul de Piatră, s-a înregistrat depăşirea valorii limită anuale pentru protecţia sănătăţii umane în anii 2009, 2011, 2012 şi 2013, cu observaţia că în anii 2010 şi 2014 captura de date a fost insuficientă pentru evaluarea măsurărilor“, se menţio­nează în raportul de mediu. Principalii factori care generează praful întâlnit în aerul Iaşului au fost şi anul trecut aceleaşi din fiecare an, respectiv traficul auto, şantierele aflate încă în lucru, starea precară a străzilor sau lipsa vegetaţiei care să fixeze solul. La acestea s-au adăugat derularea cu întârziere a acţiunilor de colectare a nisipului împrăştiat pe străzi în timpul iernii şi arderea necontrolată a resturilor vegetale, una din cauze fiind nefinalizarea construcţiei staţiei de compost de la Ţuţora. Faptul că Vama nu a fost încă mutată de pe Nicolae Iorga în CUG a dus la rândul său la creşterea cantităţii de pulberi în aer.

Culmea, nici măcar condiţiile atmosferice favorabile nu au dus la îmbunătăţirea situaţiei. Deşi anul a fost cald, doar 10% din zile au fost caracterizate prin stabilitate atmosferică accentuată, ceea ce înseamnă că o bună parte din pulberi au fost îm­prăştiate de vânt. Anul trecut a fost foarte ploios, şi acest fapt ajutând la curăţarea atmosferei. Condiţiile atmosferice favorabile au fost însă anulate de poluarea continuă a aerului.