Caută 
4 MIN
După ce în nordul oraşului au început să se ridice blocuri, aleea Sadoveanu a devenit singura arteră care preia traficul spre Iaşi. La orele de vârf sunt cozi de sute de metri în zona Agronomie. Este abia începutul: sunt proiecte în derulare pentru o mie de apartamente. Ce variante are Primăria pentru a nu se ajunge ca în Bucium.
Dacă, în urmă cu 12 ani, în Dealul Copoului abia se conturau turnurile Shiran (proiect stopat însă de criză), astăzi deja sunt ridicate – sau sunt în diferite faze de construcţie – nu mai puţin de zece blocuri. Câţiva cunoscuţi dezvoltatori imobiliari deţin suprafeţe generoase de teren, pe care au în vedere să clădească blocuri de până la zece etaje. Puţinele case noi apărute aici în perioada postdecembristă vor dispărea practic printre mastodonţii etajaţi.
Dar, dincolo de nemulţumirile proprietarilor de case, ceva mult mai grav începe să se contureze deja: traficul spre şi dinspre Iaşi. Orele de vârf sunt mai lejere decât ambuteiajele dinspre Lunca Cetăţuii sau Bucium, dar se îndesesc momentele în care coada de autovehicule care se formează dincolo de Universitatea Agronomică pe sensul de mers spre Iaşi depăşeşte jumătate de kilometru. Un alt semn rău prevestitor este numărul tot mai mare de autoturisme ale celor care s-au mutat în blocurile noi de pe aleea Sadoveanu, construcţii care nu au prevăzute suficiente locuri de parcare. Astfel, la fel ca în oraş, trotuarele au devenit parcări ad-hoc şi, totodată, un fel de barometru al traficului.
În acest moment, întreprinzătorii care construiesc în zonă sunt Virgil Năstăsescu („Castel Residence”, aproximativ 300 de apartamente), Ruslan Rotaru şi Daniela Rusnac (Royal Town, circa 500 de apartamente). Bogdan Cihodaru a fost primul care a inaugurat două blocuri (aprox. 100 de apartamente), şi e doar începutul. Dincolo de aceste noi construcţii, în zona Viticultori, atât la nord, cât şi la sud de strada cu acelaşi nume, va avea loc un veritabil boom imobiliar în următorii ani. Aici, se vând inclusiv terenuri parcelate pentru case, şi asistăm la apariţia unui nou cartier. Dar întrebarea e: pe unde vor veni locuitorii lui în Iaşi?
Pentru moment, singura stradă care duce spre oraş este aleea Sadoveanu. Care are însă în total, două benzi : câte una pe sens. Modernizată la începutul deceniului, pe vremea primarului Gheorghe Nichita, şoseaua are chiar şi pistă de biciclete pe trotuare, greu de parcurs însă din cauza numeroaselor denivelări din porţile caselor şi a maşinilor parcate pe trotuar. Dar strada are o singură bandă pe sens, iar „dopul” se formează la cele trei treceri de pietoni din zona Universităţii Agronomice. „Aleea Sadoveanu, într-adevăr, se blochează. Prima măsură va fi instalarea unui semafor din dreptul intrării în Universitatea Agronomică, ca să descongestionăm traficul auto”, ne-a spus viceprimarul Radu Botez.
Pe de altă parte, „există un proiect de refacere a străzii Viticultori, dar nu până la capătul dinspre Rediu. Am avut discuţii pe acest subiect, pentru că cei care locuiesc în acea zonă trebuie să aibă cel puţin o alternativă la principala cale de acces”, ne-a mai spus vicele. El a amintit şi de o soluţie în cealaltă direcţie, spre strada C.A. Rosetti (DN 24/E58), care însă nu s-a mai concretizat pe fondul numeroaselor retrocedări.
Pe strada Viticultori sunt însă alte probleme. „Va fi foarte greu de refăcut. E deja un zigzag, cu porţiuni înguste unde cu greu încap două maşini. Retrocedările au fost făcute considerându-se că aceea nu e o stradă cu trafic intens, ci o alee pentru casele din zonă”, ne-a explicat Botez. Din Viticultori se desprinde strada Eudoxiu Hurmuzaki, care coboară spre Cimitirul Evreiesc, rută folosită deja de cei care vor să iasă în partea de vest a oraşului, chiar dacă drumul e doar betonat.
Radu Botez a detaliat principala problemă, de ordin juridic, de care se loveşte Municipalitatea în încercarea de modernizare a drumurilor: „Acolo unde sunt case, zece proprietari vor stradă, dar cinci nu sunt de acord cu cedarea unei fâşii de un metru, pe motiv că o să fie trafic pe lângă proprietăţile lor. Vin ambele părţi la Primărie, la discuţii, peste tot sunt astfel de discuţii în asemenea zone unde predomină casele, iar concluzia e că ne lungim cu procese de expropriere – expropriere care e şi greu de făcut, pentru că nu e ceva de interes naţional”.
Pe de altă parte, cele mai multe primării suburbane Iaşului au bugete mici, poate cu excepţia Miroslavei şi Tomeştiului. Din acest motiv, au preferat ca dezvoltarea imobiliară să fie cea care să le mai aducă câţiva lei la buget, consideră vicele Botez, care a remarcat însă că infrastructura rutieră a fost lăsată pe ultimul loc. Soluţia ar fi, crede el, crearea efectivă a Zonei Metropolitane sau referendumuri bine pregătite atât în municipiu, cât şi în comunele mai sărace din suburbii ca să devină cartiere ale Iaşului.
