Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Dacă am gândi cu voce tare

GALERIE
dana tabrea
  • dana tabrea
- +

Cenuşiul urban e o ”grădină” populată cu personaje pestriţe. Radu Afrim parodiază umorul românesc din serialele TV inspirate de viaţa la bloc. Firul narativ e subţire şi fragmentar. Nu contează atât poveştile în sine, cât lipsa de calitate a vieţii. 

Sinuciderea unui băiat declanşează un lanţ al bârfelor printre locuitorii coloraţi ai lumii cenuşii. Un tip gay se iubeşte cu un proprietarul garsonierei în care stă cu chirie, iar proprietarul e însurat şi soţia sa gravidă. Un cuplu cu un copil se destramă în mod violent (soţia pleacă de acasă, iar bărbatul se împuşcă); femeia împrietenindu-se cu o tipă cu inclinaţii de lesbiană. Doi tipi au diverse altercaţii cu fostul învăţător. O prostituată şi un taximetrist decid să încerce o relaţie. Doi pensionari (ea venind de la ţară) trăiesc o idilă. Cotidianul e insuportabil de banal, iar monotonia amplificată la microfon.

Viziunea regizorală, soluţiile de interpretare, decorul, muzica şi coregrafia creează un limbaj estetic de sine stătător, independent de parodie. Deşi contrapunctul parodic este mai pregnant decât esteticul, există câteva momente individualizate când banalitatea discursului cotidian este pusă în scenă prin mijloace spectaculoase, tipic afrimiene: song-ul prin care gay-ul (George Albert Costea), cu o ghirlandă de beculeţe în jurul gâtului, îşi afirmă libertatea şi urmarea coregrafică; momentul prinţului broscuţă, personajul emblematic al piticului (Cătălin Vieru) pe care îl regăsim majoritatea spectacolelor lui Afrim; momentul disco al Iuliei Colan etc. Culinarul este sursă pentru estetic (lămâiul gay-ului), iar soluţiile regizorale asociază cotidianul cu latura culinară (covrigul pe post de volan, varza pensionarului/ Constantin Cicort, multiplicată ulterior prin verze colorate pe post de mingi). Toate acestea înseamnă că regizorul încearcă o radiografiere a vieţii prin intermediul artei teatrale, plecând de la viscere, aducând în prim-plan ceea ce omul are mai primitiv. Latura brută, instinctivă a oamenilor constituie filonul peste care se suprapune pânza estetică.

În viziunea regizorală a lui Radu Afrim (la fel ca în Detalii naive, total lipsite de profunzime din viaţa şi moartea unor spectatori sau Punctul orb), viaţa şi moartea nu reprezintă fenomene opuse, deoarece lumea celor morţi şi a celor vii se regăsesc pe aceeaşi scenă. La 12 canapele foarte colorate ce constituie decorul (apartamentele în care oamenii îşi trăiesc viaţa ca într-o cutie) se adaugă a 13-a, neagră, locul celor ce-au murit. Morţii se întâlnesc între ei, vorbesc, regretă viaţa ori veghează asupra celor vii. Apartamentele nu se suprapun pe verticală, ci sunt desfăşurate pe orizontală de-a lungul scenei, canapelele fiind grupate de cele mai multe ori geometric. Lămpi cu picior, piciorul având culoarea canapelei ce-i corespunde, demarchează spaţiile fizice. Conform aceluiaşi concept regizoral, există o legătură strânsă între om şi locul în care trăieşte, de aceea accesoriilor de vestimentaţie li se asortează canapelele. De asemenea, oamenii care trăiesc împreună ajung să semene, de aceea cuplurile ori cei legaţi într-un fel sau altul se armonizează prin culoarea accesoriilor şi a canapelelor ce le corespund. Spaţiile fizice şi cele umane se întrepătrund, iar psihologia oamenilor poate fi descrisă în termeni fizici: alienarea e claustrare, absenţa spiritualităţii e îngustime, agresivitatea e zgomot. Pentru fiecare solo sau moment de cuplu, ceilalţi (vecinii) constituie un martor tăcut, izolat în propriul spaţiu.

Uneori protagoniştii se trezesc că gândesc cu voce tare, mai exact cenzura gândirii nu mai precede actul comunicării. Intelectualul o face pe inventatorul, susţinând necesitatea unui sistem automat care să închidă gurile oamenilor ori de câte ori spun prostii. E un prilej pentru regizor să enumere toate chestiunile care i se par agasante în societatea contemporană. Crezul învăţătorului (Eugen Titu) este: ”Mai bine cenzură decât libertatea prostiei”. Dincolo de această teorie ori de curajul de a spune ceea ce gândeşti în orice situaţie, a gândi cu voce tare presupune că în spatele actelor umane nu mai rezidă o gândire, iar gândirea este o simplă manifestare a instinctelor, la fel ca toate celelalte comportamente. Mai mult, a gândi cu voce tare poate însemna ridicarea cenzurii subconştientului. Conţinutul refulat (gânduri, dorinţe, temeri) iese din umbră în lumina conştiinţei, iar individul nu-şi reprimă nicio idee şi niciun afect, adică nu se mai controlează. O asemenea smintire a minţii e pusă-n scenă de fragilii din Dacă am gândi cu voce tare.

În ciuda a tot ceea ce ne-am putea imagina că ar putea fi o consecinţă dezastruoasă a gândirii cu voce tare (atunci când spunem adevărul verde în faţă), finalul spectacolului este frumos. Locuitorii pitoreşti ai lumii cenuşii nu mai au nevoie de cenzură pentru că ceea ce ei gândesc cu voce tare le schimbă viaţa: acordă noi şanse relaţiilor lor, îşi fac promisiuni, îşi cer scuze dacă au greşit, iartă dacă li s-a greşit, sunt toleranţi şi inspiră o stare generală de ecuanimitate.

(Dacă am gândi cu voce tare de Adnan Lugonic, traducerea: Octavia Nedelcu, regia: Radu Afrim, distribuţia: Cătălin Vieru, Iulia Colan, Constantin Cicort, Tamara Popescu, Marian Politic, Romaniţa Ionescu, Eugen Titu, Claudiu Mihai, Alex Calangiu, Raluca Păun, George Albert Costea, Dragoş Măceşanu, Costinela Ungureanu, Lili Sârbu, Cătălin Stratonie, scenografia: Vanda Maria Sturdza, costume: Lia Dogaru, coregrafia: Flavia Giurgiu, muzică: Alex Bălă, Teatrul Naţional ”Marin Sorescu” Craiova, premiera: 6 mai 2017, prezentat în FNT 2017)

Dana Ţabrea este profesor, doctor în filosofie şi critic de teatru (membru AICT)

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri