Despre zâzania autostrăzilor

Scriam ca un naiv, imediat ce am auzit despre schimbarea ierarhiei autostrăzilor din România în Planul Investiţional actualizat al Ministerului Transporturilor, schimbare ce a propulsat sectorului transcarpatic Târgu Mureş – Târgu Neamţ al A8 înaintea A13 (Braşov-Bacău), că influenţa politică a societaţii civile ce activează la nivel regional are mai multă forţă decât cea a politicienilor ale căror interese se consumă doar la un nivelul scalar local şi într-o manieră meschină. Menţionez că această schimbare nu ar fi fost posibilă dacă ONG-urile pro-autostradă şi pro-dezvoltare din Moldova nu ar fi realizat o monitorizare atentă a acţiunilor autorităţilor centrale în ceea ce priveşte proiectele de autostradă, sau dacă nu ar fi existat sutele de pagini ale numeroaselor rapoarte şi studii realizate de aceste asociaţii, inclusiv o recalculare a punctajelor autostrăzilor aflate în proiect.

Introducerea acum câţiva ani în ecuaţia mobilităţii transcarpatice a proiectului autostrăzii Braşov-Bacău a stârnit mare zăzanie între două dintre cele mai importante oraşe moldovene (Iaşi – oraşul primat al regiunii şi Bacău – al treilea oraş, după Iaşi şi Galaţi), de parcă A8, respectiv A13, ar fi doar nişte proiecte locale. Conflictul pare cu atât mai profund, cu cât autorităţilor din celelalte judeţe din Moldova nu se implică, deşi şi aceste judeţe au la fel de multă nevoie de o relaţie transcarpatică. Mai mult, Suceava propune propria sa alternativă judeţeană – Autostrada Nordului, care vine să complice zâzania provincială.

Politicienii băcăuani au creat chiar o naraţiune falsă, însuşită, din păcate de media locală, dar şi de mulţi băcăuani, potrivit căreia autostrada Braşov-Bacău ar fi „cardinală” pentru dezvoltarea Bacăului şi „cum din vorbe se joacă la ruleta rusească viitorul importantului oraş moldovean” (un anume Şova, fost Ministru al Transporturilor, cf. radioeasy.ro).

Dacă va fi construită mai întâi A8, Bacăul nu pierde nimic, ba câştigă în accesibilitate pe acest vector mai mult decât ar câştiga pe vectorul A13. Pe A8 şi băcăuanii vor ajunge mai rapid şi la Cluj, şi la Oradea, şi la Budapesta, şi la Viena, şi la Berlin sau la Paris. De ce? Pentru că itinerarul descris către aceste oraşe pe A8 se înscrie pe un vector direct către vest şi nu descrie volute inutile, aşa cum se va întâmplă pe varianta A13 (vector sud-vest până la Braşov, vest până la Timişoara şi de abia din oraşul bănăţean se înscrie pe vectorul corect de accesare la ora actuală a majorităţii teritoriilor europene, adică nord-vest).

Într-un sistem de autostrăzi e mai important ca oraşul să fie pe reţea, în proximitatea unui nod autorutier, decât să fie transformat într-o zonă de convergenţă a acestora, mai ales când centralitatea în relaţiile teritoriale nu este una de prim ordin. Calitatea de zonă de convergenţă autorutieră nu va aduce Bacăului cine ştie ce câştig. Într-un itinerariu descris pe o reţea de autostrăzi, etapele importante se succed într-o cadenţă mai mare, pentru că avem de-a face cu o frână a distanţei mai redusă. Prezenţa pe reţea duce la primenirea accesibilităţii, pe când calitatea de nod de reţea nu aduce neapărat avantaje teritoriale; Bacăul, o centralitate terţiară la nivelul sistemului urban românesc, se va afla într-o izocronă de aproximativ 1h10min.-1h30min., faţă de două centralităţi superioare (Iaşul şi Braşovul) şi la mai puţin de 2h30min., în raport cu Bucureştiul. Îndrăznesc să afirm că, în această nouă stare de fapt, Bacăul nu va fi o etapă importantă pe noul sistem rutier, şi că e posibil să resimtă din plin efectul de tunel creat de obicei de o reţea mai rapidă de circulaţie.

Aş semnala un fapt negativ determinat de bretelele de autostradă construite deja în regiunea Moldovei. Bacăul a fost atât de ataşat de fenomenul autostradă, încât e foarte posibil ca centura recentă, tangentă cu intravilanul, să fie o piedică în calea dezvoltării urbanistice viitoare a oraşului.

Evoluţia studiului de fezabilitate pe A13 ne demonstrează că nici această autostradă nu e una ieftină. Conform noilor calcule realizate până în prezent, kilometrul de autostradă a ajuns de la 15 mil. euro, la 22 de milioane, existând toate premisele ca preţul să mai crească. Coroborând acest fapt cu lipsa de eficienţă teritorială a autostrăzii Braşov-Bacău, ce nu va îmbunătăţi accesibilitatea către vest nici a Sucevei, nici a Botoşaniului şi nici măcar a vestului judeţului Neamţ, mai mult ca sigur ar mai trebui încă o autostradă transcarpatică. Dacă aceasta nu e A8, Autostrada Nordului ar putea completa lipsa de eficienţă a A13 pentru partea de nord a regiunii. Pentru a obţine un cost rezonabil pentru această autostradă, ar fi indicată inserarea pe zonele depresionare. Însă, depresiunile înguste sunt acoperite de intravilanele unor oraşe şi sate importante ca dimensiune demografică şi relativ înstărite. Ca urmare, nici această autostradă, ce ar urma să traverseze mai bine de 130 km în zona montană, nu va fi o investiţie ieftină. A8, care prin poziţia sa mediană aduce un câştig important de accesibilitate pentru toate aşezările moldovene, va fi mult mai ieftină, decât alternativele A13 şi Autostrada Nordului la un loc.

Sunt convins că lipsa de coeziune teritorială e vinovată în mare parte de starea de fapt din Moldova, de insuficienţa investiţiilor, de capacitatea redusă de negociere cu centrul, de incapacitatea regiunii noastre de a genera competitivitate în plan naţional sau regional european.

Politicienii ne îndreaptă spre o pistă falsă, o concurenţă caraghioasă şi deloc productivă, care, îmi imaginez eu, de la Bucureşti s-ar rezuma la concurenţa dintre Podu Iloaiei şi Târgu Frumos, în cazul Iaşului, respectiv dintre Comăneşti şi Moineşti, în cazul Bacăului.

În absenţa unor relaţii teritoriale puternice şi profunde între Bacău şi Iaşi, sau între alte oraşe ale regiunii, Moldova nu va mai fi decât o geometrie goală, un perimetru ce închide o înşiruire de alveole judeţene decuplate, un teritoriu relict.

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi