Caută 
1 MIN
Săptămâna aceasta a fost adoptată în plenul reunit al Parlamentului României o declaraţie prin care se încurajează „participarea deplină şi egală a femeilor din România la dezvoltarea, finanţarea şi implementarea de programe, iniţiative şi politici publice relevante”. Această declaraţie a generat dezbateri cu privire la necesitatea aplicării unui cadru legislativ care să promoveze accesul egal la poziţiile de conducere şi la mandatele de reprezentare politică, dar şi eliminarea diferenţelor salariale între femei şi bărbaţi.
Datele la nivel internaţional relevă faptul că, deşi ponderea femeilor absolvente de studii universitare este ridicată şi în creştere, acest lucru nu este dublat de o creştere a numărului de femei în poziţii de conducere de top. De exemplu, potrivit unei analize realizate de Deloitte pe baza a peste 10 000 de companii din 72 de ţări, prezenţa femeilor în consiliile de administraţie ale companiilor la nivel global a crescut de la 12% în 2015, la 19,7%% în 2021. Cu toate acestea, femeile sunt în continuare subreprezentate în cadrul executivului companiilor. Doar 6,7% dintre preşedinţii de consiliu şi 5% dintre directorii executivi sunt femei.
Prezenţa femeilor manageri în poziţia de conducere în consiliile de administraţie ale corporaţiilor, efectul prezenţei lor asupra performanţei firmei şi remunerarea egală a femeilor au fost în centrul dezbaterilor şi discuţiilor politice şi de guvernanţă corporativă timp de mulţi ani. Astfel dezbaterea cu privire la faptul dacă prezenţa femeilor şi diversitatea de gen în consiliul de administraţie al unei companii sau a unei instituţii financiare poate fi un mecanism eficient de guvernanţă corporativă care să conducă la o performanţă financiară mai bună şi la un comportament mai puţin riscant în gestionarea pasivelor şi a activelor, mai ales că consiliile de administraţie reprezintă principalul mecanism de control intern pentru promovarea şi protejarea intereselor acţionarilor. Studiile de specialitate au arătat că diversitatea de gen a administratorilor poate influenţa performanţa firmei1. Aceste studii se bazează pe teoria de agent şi evidenţiază faptul că prezenţa femeilor în consiliul de administraţie al unei companii sporeşte independenţa consiliului, deoarece femeile sunt mai înclinate să pună întrebări care nu ar fi puse de către bărbaţii din consiliu, şi îmbunătăţeşte activitatea de monitorizare şi control. Conform acestor teorii, femeile manageri sunt mai eficiente în comunicare, monitorizarea şi evitarea riscurilor. Cu toate acestea, există, de asemenea, studii care pledează pentru neutralitatea de gen în ceea ce priveşte atitudinea faţă de risc.
În două studii recente am analizat impactul diversităţii de gen asupra performanţei şi a gradului de risc, precum şi al eficienţei băncilor din Europa Centrală şi de Est. Rezultatele arată că băncile care au o preşedintă şi o proporţie mai mare de femei în rândul membrilor consiliului de administraţie al băncii înregistrează un nivel mai ridicat de profitabilitate şi tind să aibă un nivel mai scăzut de pierderi din credite2. În plus, rezultatele sugerează că, în medie, cu cât este mai mare proporţia de femei în rândul membrilor consiliilor de administraţie ale băncilor, cu atât mai mare este nivelul de stabilitate al băncilor în timpul crizei financiare din 2008-2009. De asemenea, rezultatele indică3 faptul că absenţa femeilor în consiliul de administraţie este asociată cu o eficienţă mai scăzută a costurilor şi cu scoruri mai mici de eficienţă tehnică, în timp ce o mai mare diversitate de gen în rândul membrilor consiliilor de administraţie ale băncilor sporeşte eficienţa, în special în cazul băncilor mici.
Introducerea cotelor de gen în anumite ţări au facilitat realizarea unor studii mai ample. Astfel studiile privind introducerea cotelor de gen în consiliile de administraţie ale firmelor norvegiene în 20034, au reliefat faptul că introducerea acestor cote a dus la crearea unor consilii de administraţie mai tinere şi mai puţin experimentate, la creşterea efectului de levier şi a riscurilor asumate, dar şi la deteriorarea performanţelor operaţionale. În California, introducerea unei cote de gen în 2018 a avut un efect negativ asupra valorii de piaţa a companiilor, efect care a fost mai pronunţat în cazul firmelor care nu au luat decizii de maximizare a valorii atunci când au restructurat consiliul de administraţie, ci doar au dorit să respecte cota.5
Este necesară adoptarea unui cadru legislativ care să promoveze participarea egală la luarea deciziilor private şi publice, dar este foarte important ca modificările să nu fie doar unele de formă.
1 Ferreira, D. (2015), Board Diversity: Should We Trust Research to Inform Policy?. Corporate Governance: An International Review, 23: 108-111
2 Andrieş A.M., Capraru B., Mínguez-Vera A., Nistor S., (2022) Gender diversity on boards and bank efficiency across Central and Eastern European countries
3 Andrieş A.M., Mehdian, S., Stoica O. (2020) Gender Diversity, Banksî Performance, and Stability across Central and Eastern European Countries, Journal for East European Management Studies, 25 (3):469-502
4 Ahern, K., Dittmar, A. (2012). The Changing of the Boards: The Impact on Firm Valuation of Mandated Female Board Representation, The Quarterly Journal of Economics, 127: 137-197.
5 Gertsberg, M., Mollerstrom, J., Pagel, M., (2022). Gender quotas and support for women in board elections. NBER Working Paper Series 28463
Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
