Dosarul mafiei imobiliare: Sute de intabulări făcute pe acte ilegale? Riscuri pentru cumpărători

„Actele au intrat în circuitul civil, iar cumpărătorii sunt consideraţi de bună-credinţă”, ne-a declarat ieri un jurist. În perioada menţionată, din informaţiile ZdI, ar fi fost eliberate circa 500 de certificate de edificare. Din discuţiile avute ieri cu surse din mai multe instituţii implicate, nu este clar încă ce consecinţe ar putea avea o eventuală anulare a certificatelor pe calea instanţei. Cert este că o astfel de menţiune ar putea fi înscrisă în cartea funciară, dar acest lucru nu ar împiedica vânzarea unui apartament de un actual proprietar, conform juristului consultat de ZdI. Dar cine ar mai cumpăra o locuinţă care are acte anulate în spate?

Patru persoane sunt cercetate pentru „uzurparea funcţiei”

Aşa cum DNA a anunţat alaltăieri, patru actuali sau foşti angajaţi ai Poliţiei Locale sunt cercetaţi, printre altele, şi pentru „uzurparea funcţiei” în dosarul „Şapte Oameni”. De ce au formulat procurorii această acuzaţie? Tocmai pentru că poliţiştii nu ar fi avut dreptul de a semna şi elibera certificate de edificare. Printr-o decizie a Consiliului Local din 2011, Poliţiei Locale i s-au atribuit responsabilităţi în procedura de emitere a unui astfel de act.

„Consiliul Local a delegat Poliţia Locală să facă verificări şi să redacteze (nu şi să semneze/elibereze) documentul cerut de lege”, este o primă concluzie importantă a procurorilor. Un act normativ intrat în vigoare în 4 noiembrie 2016 (Legea 197) a introdus obligaţia ca dreptul de proprietate asupra construcţiei să fie înscris în baza unui singur act: certificatul de atestare a edificării, fiind stabilit şi un format standard. Anterior, la Cadastru, beneficiarii trebuiau să prezinte autorizaţia şi procesul-verbal de recepţie la finalizarea construcţiei, dar şi alte documente eventual solicitate de inspectori. După cum arată procurorii DNA, care citează legea 197 de modificare a Legii 50/1991 (art. 37, alin. 6), aceste certificate trebuie eliberate de autoritatea administraţiei publice locale competente, în acest caz fiind vorba despre Primărie – „ca autoritate care emisese autorizaţiile de construire pentru imobilele în cauză”. „Cu privire la noţiunea de «autoritate a administraţiei publice locale», legiuitorul a făcut trimitere la dispoziţiile Legii 7/1996 – Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare în cuprinsul căruia s-a menţionat că certificatul de atestare a edificării construcţiei este eliberat de autoritatea locală emitentă a autorizaţiei de construire, în cazul de faţă fiind vorba despre Primăria Municipiului Iaşi”, se arată în ordonanţa procurorilor, consultată de „Ziarul de Iaşi”.

„Haiducia” a luat sfârşit în ianuarie 2018: la acel moment, prin dispoziţia primarului, a fost aprobată o nouă procedură de eliberare a certificatelor de atestare a edificării construcţiilor fiind invocat, printre altele, chiar articolul 37 din Legea 50/1991, aşa cum a fost modificat de Legea 197. De la acest moment, toate edificările au trecut în responsabilitatea exclusivă a Primăriei Iaşi, prin persoane desemnate.

„Prezenta procedură este aplicabilă în Municipiul Iaşi, de către personalul Direcţiei de Arhitectură şi Urbanism şi stabileşte paşii ce urmează a fi parcurşi în conformitate cu legislaţia în vigoare, în vederea elaborării, aprobării şi eliberării Certificatelor de atestare a edificării construcţiilor”, se arată în dispoziţia 123/2018.

Certificatele folosite la intabulare nu respectau legea

Verificările „Ziarul de Iaşi” pe certificate de edificare din 2017, pe cele pe care am putut să le identificăm public, arată că acele acte nu respectau formatul impus prin schimbarea legislativă din noiembrie 2016. Astfel, Poliţia Locală a continuat să elibereze acte într-un format neactualizat, format care, totuşi, a fost acceptat la acea vreme de Oficiul de Cadastru. Un jurist consultat de ZdI, angajat la una dintre instituţiile cu responsabilităţi pe traseul unui act de edificare, ne-a precizat ieri că proprietarii de apartamente nu trebuie să-şi facă griji pentru că actele au produs efecte, iar aceştia sunt consideraţi „cumpărători de bună credinţă”.

„Ar putea cel mult să se genereze o limitare a beneficiarilor, în cel mai rău caz. Dacă se merge în instanţă pentru anularea edificărilor emise şi notarea sentinţei în cartea funciară, pot să apară astfel de limitări – nu va cumpăra nimeni un apartament dacă are acte anulate în spate”, a comentat juristul, care a preferat să-şi păstreze anonimatul. El a opinat că o astfel de acţiune ar putea fi iniţiată, eventual, de Primărie.