Suntem sau nu un Silicon Valley al Europei de Est? Cât producem, în realitate, în industria IT? Analiza săptămânii

Schiţarea contextului naţional şi regional european în care evoluează domeniile IT&Outsourcing ale Iaşului e utilă înţelegerii atât a maturităţii acestora, cât şi a gradului de expunere la evoluţia pieţei globale a noii economii locale.

ITO şi IT&Outsourcing

Cele două mari domenii economice nu sunt echivalente. ITO-ul însumează domeniile IT ai căror salariaţi lucrează în activităţile de outsourcing, în timp ce IT&Outsourcing reprezintă o categorie mai cuprinzătoare. Dacă privim aceste ultime activităţi din perspectiva numărului de angajaţi, aici sunt însumaţi cei care lucrează în ITO, cei ce lucrează în alte servicii externalizate non-IT, dar şi cei care lucrează în IT-ul antreprenorial – cei ce-şi dezvoltă propriile produse. Foarte adesea salariaţii care lucrează în firmele ce-şi dezvoltă produse proprii sunt asimilaţi zonei creative a acestor activităţi. În România, în absenţa cvasitotală a unor statistici care să separe zona creativă sau măcar dezvoltatorii produselor proprii de activităţile de outsourcing (implantărilor de tip offshore sau nearshore ale firmelor multinaţionale), devine imposibil să facem o estimare a procentului reprezintat de IT-ul antreprenorial. Nu cunoaştem decât valoarea totală a salariaţilor din domeniile IT (valoare obţinută prin însumarea sectoarelor CAEN 62-63 şi a sectoarelor CAEN 5821 şi 5829 – activităţile de editare a jocurilor de calculator, respectiv a produselor software): 174,4 mii salariaţi – în 2022.

Doar câteva aprecieri vagi ne pot lămuri cât de creativ (sau nu!) e IT-ul românesc: „ş…ţ suntem departe de a fi un Silicon Valley al Europei de Est. Noi, din interiorul industriei, nu considerăm că suntem în acel model. În Silicon Valley există foarte mulţi bani alocaţi pentru cercetare-dezvoltare şi se creează în primul rând produse, în timp ce peste 90% din industria IT românească este formată din outsourcing”, spune Valerica Dragomir, până în 2019 preşedintele Asociaţiei Naţionale a Industriei de Software – ANIS (M. Voinea, D. Muntean, 2018). Vă reamintesc că tot pentru aceeaşi perioadă, antreprenorul ieşean Traian Luca (GeminiCAD Systems), înainta pentru Iaşi o cifră de două ori mai mică (vezi prima parte a seriei): doar ceva mai mult de 5% dintre companiile IT din Iaşi, apreciază domnia sa, îşi dezvoltă propriul produs, restul încadrându-se în zona outsourcingului.

„IT-ul din România nu putea creşte altfel decât mizând pe partea de outsourcing”, crede Valerica Dragomir, în timp ce antreprenorul IT Alex Lăpuşan afirmă că „outsourcingul e o etapă normală, care ne-a ajutat să ne formăm o educaţie anteprenoprială. ş…ţ Cred că acum e important să creştem generaţii noi de firme care să ofere valoare adăugată şi în zona de produs. E dificil şi pentru că piaţa locală este mică şi nu permite firmelor să testeze anumite produse şi apoi să iasă cu ele afară” (M. Voinea, D. Muntean, 2018).

2018-2022 (anul ultimelor date) reprezintă un interval suficient pentru ca o industrie dinamică să producă metamorfoze structurale importante. Poate că acel procentaj de 90% estimat ca outsourcing în industria IT românească nu mai e de actualitate, dar nici nu poate fi cu mult mai redus, având în vedere că marile firme din domeniile IT-ului propriu-zis s-au apreciat cu valori importante în acest interval.

România vs. Polonia

Dacă plecăm de la premisa formulată de antreprenorul ieşean Traian Luca, potrivit căruia outsourcingul în IT reprezintă domenii susceptibile la delocalizare într-o periodă de criză, IT-ul românesc pare a fi o parte destul de fragilă a structurii economice naţionale. Schiţarea contextului naţional şi regional european în care evoluează domeniile IT&Outsourcing ale Iaşului e utilă înţelegerii atât a maturităţii acestora, cât şi a gradului de expunere la evoluţia pieţei globale a noii economii locale. Polonia e statul est-european pentru care avem cea mai mare acurateţe a datelor statistice. Din această cauză ne vom limita comparaţia cu marile oraşe ale acestui stat. Pentru outsourcingul non-IT din România utilizăm date estimate, pornind de la site-urile economice (topfirme.com şi listafirme.ro), date ce mai prezintă probabil abateri de la realitate. Sperăm că nu foarte mari.

Anul de referinţă e 2022, iar spre comparaţie ne-am concentrat pe capitale şi cele mai consolidate metropole şi oraşe regionale: 5 în cazul României (Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi Braşov) şi 10 în cazul Poloniei (Varşovia, Cracovia, Wroclaw, Tri-City, Katowice, Poznan, Lodz, Lublin, Szczecin şi Bydgoszcz). Sursele datelor sunt: TEMPO-INSSE, topfirme.com, listafirme.ro (pentru România), ABSL – Business Services Sector in Poland 2022 şi Krakow IT Market Report 2023 (pentru Polonia).

Polonia are 360 mii de angajati în IT-ul propriu-zis, indiferent că e outsourcing sau nu, iar România are 174,4 mii. În ambele state, aceste domenii sunt concentrate în principalele oraşe (85% în cele 5 oraşe româneşti şi aproximativ 84% în cazul celor 10 oraşe poloneze).

Pentru Polonia surprinde dimensiunea IT-ului antreprenorial (ignorat de către ABSL). Cele zece oraşe poloneze selectate cumulează aproximativ 300 mii salariaţi IT (aproape 360 mii la nivelul Poloniei), dintre care doar ceva mai mult de 117 mii se regăsesc în zona de outsourcing, cea care se afla sub vizorul ABSL. Repet, în România nu cunoaştem în mod oficial structura salariaţilor IT pe cele două domenii principale.

Dacă adăugăm şi outsourcingul din sectoarele non-IT, cele 10 oraşe poloneze concentrează peste 559 mii salariaţi, dintr-un total de aproximativ 640 mii la nivel naţional, iar cele 5 oraş româneşti însumează 228 de mii, dintr-un total naţional de peste 270 de mii de salariaţi. (Pe data viitoare)

George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi