Un pot de 23 de milioane, în centrul Iaşului, pe care nu-l vrea nimeni. Poate fi o capcană

Purtătorul de cuvânt al municipalităţii ne-a declarat ieri că licitaţia va fi relansată. Potrivit unor surse din piaţa construcţiilor, principala problemă a licitaţiei ar fi costul estimat redus al investiţiei (23 milioane lei) în condiţiile în care preţurile din sector continuă să crească. În acelaşi timp, alte probleme vizează inexistenţa unei cercetări arheologice preliminare şi unele contradicţii din documentaţia tehnică.

Ce curiozităţi au avut companiile în faza de pre-ofertare

Înainte de a depune o ofertă la o licitaţie, companiile interesate pot solicita de la autoritatea contractantă clarificări cu privire la aspecte din documentaţia tehnică care pot crea confuzie. În cazul pasajului subteran Anastasie Panu, au fost înregistrate aproape 50 de solicitări din partea firmelor, un număr semnificativ mai mare faţă de alte licitaţii ale municipalităţii.

Toate solicitările au primit răspuns din partea Primăriei încă din data de 10 august, dar se pare că răspunsurile nu au fost pe măsura aşteptărilor constructorilor având în vedere lipsa de oferte.

„Această procedură a fost anulată automat deoarece la data limită de depunere a ofertelor nici unul dintre ofertanţii înscrişi nu a criptat oferta financiară/sau nu a răspuns la toţi factorii de evaluare electronici, după caz”, este motivul pentru care licitaţia a fost anulată, potrivit informaţiilor disponibile în platforma naţională de achiziţii publice (SEAP).

Din explicaţia de pe SEAP rezultă că au existat intenţii de depunere de ofertă, dar niciuna dintre companii nu a finalizat procesul.

Printre curiozităţile potenţialilor ofertanţi s-au numărat: cum va asigura Primăria finanţarea, existenţa unor studii (arheologic, istoric, geologic şi hidrologic), posibilitatea de subcontractare a lucrării ulterior semnării contractului, cine poartă responsabilitatea devierii unor reţele de utilităţi, detalii despre arhitectura pasajului şi punerea la dispoziţie a tuturor avizelor obţinute de Primărie pentru proiect.

În afara unor aspecte tehnice ce ţin de proceduri uzuale, răspunsurile municipalităţii au fost similare la fiecare întrebare: sarcinile invocate de către potenţiali ofertanţi intră în responsabilitatea firmei care va semna contractul de proiectare şi execuţie. De exemplu, confuzie a creat avizul Direcţiei pentru cultură din iunie 2021 în care s-a solicitat cercetare geologică şi arheologică.

„Vă rugăm confirmaţi că a fost realizată cercetarea geologică şi arheologică şi nu intră în sarcina ofertanţilor, iar soluţia tehnică recomandată a fost elaborată în baza unui raport arheologic preliminar care confirmă oportunitatea realizării unui pasaj subteran”, se arată într-o solicitare a unei companii interesate.

Nu se ştie ce este în subteran, iar firma câştigătoare îşi asumă riscul

În schimb, Primăria a transmis că „toate studiile şi cercetările arheologice” solicitate de Direcţia pentru cultură „vor intra în sarcina antreprenorului sau proiectantului”. Cu alte cuvinte, nu există un raport arheologic preliminar care să confirme oportunitatea realizării pasajului.

Un astfel de raport ar trebui făcut de către adjudecatarul licitaţiei în primele 6 luni dedicate proiectării lucrării, alte 24 de luni fiind rezervate execuţiei pasajului. Culmea, un potenţial ofertant a sesizat Primăriei că la capitolul „Descrierea serviciilor şi lucrărilor” nu se solicită cercetare geologică şi arheologică, dar municipalitatea a furnizat acelaşi răspuns: studiile intră în sarcina antreprenorului lucrării.

„Vom relansa licitaţia”, a spus scurt ieri purtătorul de cuvânt al Primăriei Sebastian Buraga. Pasajul subteran este prevăzut cu 4 benzi, câte 2 pe sens, iar benzile de lângă axul străzii vor avea şi cale de rulare, astfel că vor deservi un trafic mixt: tramvaie şi auto.

Din punct de vedere tehnic, pasajul va avea o lungime de 70 metri cu o lăţime de 15 metri, în timp ce rampele de acces vor avea 120 metri (dinspre str. Panu) şi, respectiv, 150 metri (dinspre str. Palat).