O surpriză de 13 milioane euro: Euronest pierde procesul Spitalului Mobil. Mai plătim o dată?

Achiziţionarea spitalului mobil de la Leţcani a fost iniţiată de Consiliul Judeţean în primăvara anului 2020, în contextul pandemiei de coronavirus, noua unitate medicală urmând să asigure 250 de paturi suplimentare, dintre care 100 pentru terapie intensivă. Fondurile necesare achiziţiei au fost asigurate în comun de CJ şi autorităţile similare din judeţul Neamţ. Livrarea componentelor spitalului a fost făcută cu întârziere, unitatea fiind inaugurată abia în septembrie. Punerea efectivă în funcţiune a întârziat şi ea foarte mult, spitalul fiind în cele din urmă folosit doar o scurtă perioadă de timp. În iulie 2020, un control al Camerei de Conturi identifica mai multe probleme legate de achiziţionarea spitalului de către Euronest, cu banii CJ Iaşi şi Neamţ. Caietul de sarcini nu ar fi cuprins caracteristicile tehnice necesare pentru a prezenta exact cerinţele CJ, ceea ce ar fi permis o evaluare subiectivă. De asemenea, evaluarea ofertelor a fost făcută defectuos, unele oferte fiind respinse pentru neconformităţi pe care le avea însă şi oferta câştigătoare. S-au făcut plăţi parţiale fără respectarea clauzei contractuale de bază, respectiv punerea în funcţiune a spitalului. Inspectorii au reproşat şi faptul că atribuţiile fiecărui membru al comisiei de evaluare a ofertelor nu au fost stabilite detaliat, astfel încât devenea imposibilă eventuala tragere la răspundere a cuiva. Amenda stabilită de inspectorii Camerei de Conturi a fost contestată de Euronest în faţa Judecătoriei, la sfârşitul lunii iulie 2020. Pentru înregistrarea cererii, trebuia plătită o taxă de timbru de 20 de lei, care însă nu a fost iniţial achitată. Ea a fost plătită abia în octombrie 2020, dar la dosar nu a fost depusă şi calitatea de reprezentat al Euronest a semnatarului cererii de chemare în judecată. Ca urmare, cererea a fost anulată de magistraţi. În februarie anul trecut, Euronest a făcut o nouă cerere de anulare a procesului-verbal de amendă. Şi aceasta a fost respinsă de judecători, ca tardivă. În cele din urmă, amenda de 60.000 lei a fost achitată de Euronest, în 12 rate, ultima fiind plătită în februarie acest an.

Miza, mult mai mare

Principala miză era însă reprezentată de prejudiciul de 64,9 milioane lei stabilit de inspectorii Camerei de Conturi prin raportul de control. Euronest a atacat şi acest act, în iunie anul trecut, cerând anularea sa parţială. Reprezentanţii Asociaţiei au invocat în primul rând faptul că legislaţia referitoare la auditul intern şi controlul financiar preventiv, pe care se baza controlul, nu ar fi aplicabilă acestui tip de persoană juridică. Achiziţia ar fi fost făcută corect, obţinându-se chiar un preţ mult mai bun decât estimarea iniţială de 88 milioane lei, bazată pe achiziţiile similare făcute în alte ţări europene. Toată documentaţia referitoare la licitaţie a fost publicată pe site-ul Euronest, deşi legea impunea doar publicarea invitaţiei la negociere, fără alte detalii. Ei au cerut şi luarea în considerare a contextului din primăvara anului 2020, când cererea de echipamente medicale era mult mai mare decât oferta. Caietul de sarcini nu prezenta caracteristici tehnice detaliate pentru fiecare echipament cerut tocmai pentru a nu restrânge competiţia.

„Dacă un ofertant ar fi putut furniza aprox. 75%, să spunem, din repere conform specificaţiilor tehnice, dar nu le-ar fi putut livra pe celelalte, s-ar fi aflat în situaţia de a nu putea transmite ofertă”, au explicat oficialii Euronest.

Aceştia au respins acuzaţia Camerei de Conturi că oferta câştigătoare ar fi prezentat aceleaşi neconformităţi cu alte două oferte care fuseseră respinse, precizând că neconformităţile erau clarificate în propunerea tehnică pe care SDI Global LLC o depusese, iar concurenţii, nu. Întârzierile în livrarea componentelor spitalului, instalarea lor şi darea în folosinţă ar fi fost cauzate de situaţia internă din Turcia, ţara de provenienţă a ofertantului câştigător. Starea de urgenţă şi situaţia pandemică ar fi împiedicat temporar livrările.

Argumentele prezentate de Euronest au fost respinse pe rând de magistraţii Tribunalului. Aceştia au remarcat că, atâta vreme cât Euronest este o asociaţie publică, având ca membri mai multe consilii judeţene din zona Moldovei, este finanţată din bani publici şi cheltuieşte deci bani publici, legislaţia specifică îi este aplicabilă ca oricărei alte instituţii publice. Judecătorii au constatat şi neclarităţi existente în caietul de sarcini. De exemplu, într-o anexă a acestuia se solicitau 150 de corturi/containere, iar din alta reieşea un necesar de 184 de corturi sau containere. Ei au reproşat şi faptul că nu au fost solicitate clarificări de la ofertanţii descalificaţi, tocmai pentru a permite depunerea mai multor oferte şi deci, o concurenţă mai largă. Apoi, restricţiile impuse în contextul pandemiei în Turcia nu se aplicau decât turiştilor.

„Extrasele anunţurilor de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din România care atenţionau cetăţenii români care intenţionau să se deplaseze în Turcia că acest fapt era imposibil se refereau la persoanele fizice din România care intenţionau să se deplaseze în Turcia în scop turiristic, iar pe de altă parte, transporturile comerciale nu au fost întrerupte în toată această perioadă”, au precizat magistraţii.

De altfel, prelungirile succesive ale termenelor de livrare nu au fost justificate cu documente clare pentru fiecare prelungire în parte. Judecătorii nu au acceptat „contextul pandemic” ca justificare generală pentru toate întârzierile. Magistraţii au apreciat că o bună parte dintre deficienţele constatate în raportul Camerei de Conturi au fost remediate ulterior de Euronest, ceea ce însemna că asociaţia şi le-a însuşit şi a acceptat că greşise. Însăşi plata amenzii a fost considerată o dovadă în acest sens.

„Aşadar, existenţa faptelor contravenţionale şi a vinovăţiei reclamantei sunt constatate definitiv. Tribunalul constată că acţiunea reclamantei nu este fondată, motiv pentru care o va respinge în consecinţă”, au conchis magistraţii.

Ce spun şefii CJ

Sentinţa Tribunalului poate fi atacată în faţa Curţii de Apel. Dacă însă şi această instanţă va considera că raportul de control al Camerei de Conturi este valabil, urmează să fie pusă problema recuperării prejudiciului.

„Deocamdată, este greu de spus care ar fi consecinţele. Vom face şi noi propria analiză. La prima vedere, câtă vreme un raport de control stabileşte că lucrurile nu au fost 100% în regulă, acest lucru ne va crea probleme la o eventuală rambursare a cheltuielilor făcute cu achiziţionarea spitalului”, a apreciat vicepreşedintele CJ, Marius Dangă.

Acesta făcea referire la posibilitatea legală a decontării cheltuielilor făcute de instituţiile publice pentru combaterea pandemiei. Pe de altă parte, surse din cadrul Camerei de Conturi au precizat că probabilitatea ca prejudiciul stabilit iniţial, de 64,9 milioane lei, să „rămână în picioare” este minimă.

„Spitalul în sine există. Nu se poate spune că s-au aruncat 65 de milioane de lei pe fereastră, fără să existe nimic. Va trebui făcut un calcul clar, care să stabilească prejudiciul definitiv”, au precizat acestea.

Directorul executiv al Euronest, Alina Popa, nu a putut fi contactată ieri pentru a comenta decizia magistraţilor Tribunalului.