Val de pensionări în Justiţia ieşeană: ultimul salariu – 15.300 lei; prima pensie – 20.000 lei.

sâmbătă, 05 noiembrie 2022, 02:50
6 MIN
 Val de pensionări în Justiţia ieşeană: ultimul salariu – 15.300 lei; prima pensie – 20.000 lei.

Valul de pensionări provocat de planurile de reformă a sistemului de pensii al magistraţilor se va sparge tot în capul cetăţenilor „de rând”. Scăderea numărului de judecători va duce la creşterea numărului de dosare aflate pe masa fiecăruia dintre cei rămaşi, ceea ce va duce la lungirea proceselor. În plus, ieşirea din sistem a celor mai experimentaţi judecători ar putea afecta calitatea sentinţelor date, cazurile „grele” rămânând în grija unor magistraţi tineri. Şefii instanţelor ieşene spun că viitorul nu se anunţă nici el în culori mai trandafirii. Sistemul nu poate fi cârpit decât făcând găuri în alte părţi.

 

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), guvernul român s-a angajat să opereze şi o reformă a pensiilor. În acest domeniu, guvernul a optat pentru consultanţa oferită de experţii Băncii Mondiale. Printre altele, aceştia au propus ca toate pensiile să ţină cont de contributivitate, nicio pensie să nu mai depăşească venitul din timpul serviciului, iar pensiile speciale să fie reduse. Aceste măsuri, care ar urma să fie implementate până la sfârşitul acestui an îi vizează îndeosebi pe magistraţi, procurori şi judecători. La această oră, magistraţii se pot pensiona după 25 de ani în domeniu, adică chiar înainte de 50 de ani. De asemenea, pensia este calculată ca fiind egală cu 80% din ultimul salariu brut încasat. Practic, la această oră este mai rentabil pentru un judecător să iasă la pensie imediat ce îndeplineşte condiţiile, decât să-şi continue activitatea. De exemplu, una dintre judecătoarele de la Tribunal căreia i-a fost aprobată acum două zile cererea de pensionare a încasat anul trecut un salariu mediu net de 15.300 lei lunar. Salariul său brut a fost însă de 26.000 lei. Pensia pe care o va încasa va fi deci de 21.000 lei, mai mare decât salariul.

 

Sperietoarea magistraţilor: creşterea vârstei de pensionare

 

Una dintre soluţiile discutate în prezent ar presupune creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 63-65 de ani, egală cu cea a angajaţilor „obişnuiţi” şi calcularea pensiei la un nivel de 65% din media salariilor brute din ultimul an de muncă. Aplicarea unor astfel de prevederi ar rezolva criza de personal din justiţie şi ar putea duce pensiile sub nivelul salariilor. Totodată, s-ar evita situaţiile în care magistratul forţează obţinerea unor sporuri suplimentare în ultima lună de muncă, pentru a-şi creşte pensia. „Ca opinie personală, mi se pare firesc ca pensia să nu depăşească salariul în plată. Nu vorbesc şi în numele colegilor, dar o reglementare în această direcţie mi-ar părea în regulă. Dar de aici însă şi până la ce se discută e cale lungă”, a precizat Diana Cheptene-Micu, preşedintele Curţii ieşene de Apel. Ea însăşi a împlinit 25 de ani de magistratură şi ar putea solicita pensionarea şi mâine. Deocamdată nu a făcut-o.

 

Judecător: „A-ţi imagina că poţi rămâne în sistem timp de 40 de ani este pur şi simplu o glumă. Fizic, nu rezişti”

 

A făcut-o însă preşedintele Tribunalului, Ana-Cristina Lăbuş. Numele său se află printre cele 9 nume de magistraţi ieşeni cărora Consiliul Superior al Magistraturii le-a aprobat pensionarea în cadrul şedinţei secţiei pentru judecători de joi. Aceasta a apreciat că factorul decisiv în decizia judecătorilor de a depune cereri de pensionare imediat după îndeplinirea condiţiilor nu a fost teama de reducerea cuantumului pensiei, ci cea de prelungire forţată a carierei. „În condiţiile actuale de lucru, mulţi colegi au deja probleme semnificative de sănătate. S-au făcut în spaţiul public comparaţii cu sistemul american, unde ai judecători de 70 de ani. Da, dar noi nu avem două dosare pe lună, avem sute. Nu avem un juriu care să preia o bună parte din atribuţiile judecătorului. Când ai un număr de dosare ca al nostru, cu presiunea care se exercită asupra judecătorului de unii justiţiabili, a-ţi imagina că poţi rămâne în sistem timp de 40 de ani este pur şi simplu o glumă. Fizic, nu rezişti”, a spus aceasta. Opinia Anei-Cristina Lăbuş a fost împărtăşită de Cheptene-Micu. Aceasta a adăugat că înseşi desele schimbări legislative fac ca judecătorul să fie obligat la o învăţare continuă, dificilă după o anumită vârstă. „Sunt dese situaţiile în care se schimbă legea, se schimbă interpretarea, în chiar timpul unui proces. Un dosar începe ca un caz banal, iar până la soluţionare treci prin multiple modificări de legislaţie şi interpretare. În fiecare zi trebuie să fii atent la modificările făcute de Parlament, la deciziile Curţii Constituţionale, la interpretările Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. E o oboseală care se adună, iar la 60 de ani nu mai poţi învăţa ca la 30”, a explicat şefa Curţii de Apel.

 

Vor suferi tot împricinaţii: ieşenii justiţiabili

 

În aprecierea judecătorilor, cei care vor suferi cel mai mult de pe urma schimbărilor preconizate în sistemul de pensii aplicat magistraţilor vor fi până la urmă tot justiţiabilii. Situaţia cea mai gravă se va înregistra la Tribunal. Aici, CSM a aprobat pensionarea a şase judecători şi a unui inspector judiciar, în condiţiile în care această instanţă are 61 de posturi magistraţi. Dintr-un foc, vor ieşi din sistem 10% dintre magistraţi. Cu cei care urmează să îndeplinească în curând condiţiile de pensionare şi cu cei care ar putea ieşi oricând la pensie pentru că îndeplinesc deja condiţiile, procentul urcă până la 20%. „Situaţia de la Tribunalul Iaşi este cea mai gravă dintre toate instanţele de pe raza Curţii de Apel Iaşi, mai ales că ies la pensie judecători specializaţi pe penal. Aici, Tribunalul are 14 judecători. Anul viitor vor rămâne 8 sau 9. Încărcătura de dosare pentru un judecător se va dubla. Dincolo de efortul judecătorului, vorbim de justiţiabil, care va avea cel mai mult de suferit, prin prelungirea proceselor. Justiţiabilul nu va fi mai fericit”, a apreciat Micu-Cheptene. În domeniul penal, prelungirea proceselor poate avea ca efect direct prescrierea răspunderii penale şi, implicit, lăsarea unor fapte nepedepsite. În fiecare an, pe rolul Tribunalului intră aproximativ 15.000 de noi dosare, care se adaugă celor 10.000 aflate deja pe rol. În 2021, faţă de 2020, s-a reuşit scăderea stocului total cu doar 37 de dosare. În medie, fiecare judecător din cadrul Tribunalului are pe masă 730 de dosare.

 

Şefa Judecătoriei Iaşi: „Sistemul nu mai e atractiv””

 

Teoretic, plecarea unui judecător de la Tribunal înseamnă un loc liber pentru un magistrat de judecătorie care vrea să promoveze. Practic însă, locul are toate şansele să rămână vacant. „Pur şi simplu nu există oameni în teritoriul care să intre la Tribunal pe penal. Pe civil sau pe contencios mai sunt, dar nu şi pe penal. Iar asta nu se întâmplă doar la noi. La Tribunalul Caraş-Severin există un singur om pe penal. Unul. Se distribuie dosarele la celelalte tribunale din zonă, dar asta nu e o soluţie viabilă”, a arătat preşedintele Curţii de Apel. Rezerva de cadre reprezentată de magistraţii Judecătoriei nu este de natură să completeze golurile de la Tribunal. Şi aici se înregistrează un deficit de judecători. „Avem vreo 10 oameni care vor pleca în perioada imediat următoare. Unii prin promovare, dar alţii la pensie, în concediul de creştere a copilului sau alte situaţii. Şi nici nu sunt mulţi care să vrea să urmeze această carieră. Când am intrat în magistratură, exista o anume predictibilitate, pe care acum sistemul nu o mai oferă. Nu mai e atractiv”, a spus preşedintele Judecătoriei ieşene, Veronica Varvara. 

Lista magistraţilor ieşeni care se pensionează prin decizia din octombrie 2022:

 
Andronic Adriana Elena Curtea de Apel,  inspector judiciar
Gafta Georgeta Lăcrămioara  Curtea de Apel
Zaharia-Lefter Maria-Oana  Tribunal
Lăbuş Ana-Cristina  Tribunal
Sidor Mihaela  Tribunal
Anton Mirela  Tribunal
Cazacu Cerasela Mădălina  Tribunal
Ţîrlea Irina Tribunal
Tarlion Lorena Tribunal,  inspector judiciar

Comentarii