ZdI TV – Bojdeucă fără jacuzzi, termopan şi încălzire în pardoseală. Interviu cu şeful Direcţiei de Cultură, care s-a ocupat de renovare

Lista Monumentelor Istorice din Iaşi menţionează 1634 de obiective, dintre care jumătate sunt aşezări şi situri arheologice, iar cealaltă jumătate, construcţii, monumente, clădiri de patrimoniu. Sunt foarte multe, dacă e să comparăm numărul lor cu cel al angajaţilor instituţiei care trebuie să le supravegheze înfăţişarea şi integritatea – doar doi, dintr-o schemă de personal cu nouă posturi. De ce atât de puţini? Din cauza veniturilor foarte mici, care ajung la doar 3700 de lei salariul net al unui consilier superior, gradaţia 5, cu 20 de ani vechime, după cum ne-a spus Bobi Apăvăloaei, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Iaşi.

Dar veniturile acestea mici nu s-au văzut atunci când, brusc, foarte multă lume şi-a amintit că există o Casă memorială a lui Ion Creangă şi a descoperit că aceasta a trecut printr-un şantier de restaurare. „Ne bucură această aplecare către patrimoniu, către viaţa oamenilor de litere care au trăit aici, la Iaşi, şi a căror operă este de importanţă naţională”, a declarat Bobi Apăvăloaei în Studioul TV al Ziarului de Iaşi. Bojdeuca era în prag de prăbuşire în primul rând din cauza terenului instabil şi a pânzei freatice ridicate, a explicat el. De fapt, casa era într-o situaţie proastă încă din timpul lui Creangă, a început povestea directorul de la Cultură. Parcursul acestei construcţii, a extinderii şi amenajării curţii, a ridicării muzeului menit să păstreze lucrurile valoroase care nu pot fi expuse în Bojdeucă, cum a decurs şantierul început cu aproape doi ani în urmă, unde şi în ce condiţii s-a intervenit pentru restaurarea ei – a fost prezentat în interviu de directorul Direcţiei de Cultură, care a oferit toate detaliile în interviul acordat Ziarului de Iaşi.

Deosebirea faţă de alte construcţii vechi, cum sunt casele din Muzeele satelor, este că Bojdeuca va fi deschisă în permanenţă, fie vară, fie iarnă. Prin urmare, exponatele trebuie să aibă asigurată o temperatură de minim 5 grade, chiar dacă nu se poate face focul ca în vremea lui Creangă şi nici nu poate fi pus un reşou în priză ca în vremurile de mai încoace. Soluţia aplicată nu este la vedere pentru vizitatori, iar Bobi Apăvăloaei a explicat pe parcursul dialogului din redacţia Ziarului de Iaşi în ce constă sistemul de încălzire.

Dar Bojdeuca din Ţicău e până la urmă un caz fericit: a fost restaurată, şansă primită şi de alte câteva clădiri de patrimoniu ieşene. Ce se întâmplă cu cele care încă aşteaptă să intre în şantier, precum Clopotniţa Sf. Spiridon, unde se află cel mai vechi ceas în funcţiune din Ţările Române, Palatul Beldiman, Podul de Piatră, fosta Manufactură de Tutun, dar şi obiective aflate în proprietate privată, Casa Ralet sau Fabrica de Cărămizi de la Ciurea? Directorul Direcţiei de Cultură a descris situaţia unora dintre ele şi când vor intra în şantier.

În ultima parte a interviului, Bobi Apăvăloaei a menţionat necesitatea înnoirii legislaţiei referitoare la conservarea patrimoniului, dar şi motivele pentru care un nou Plan Urbanistic General, aşteptat de altfel de 20 de ani, trebuie să intre în vigoare cât mai repede.