Studiul citat are la baza date care se intind pe 37 de ani (intre 1975 si 2012) provenind de la peste un milion de europeni, perioadele acoperind  atat vremuri cu inflatie ridicata cat si cu somaj ridicat. Studiul a fost prezentat vinerea trecuta la o conferinta organizata de Federal Reserve Bank din Boston.

Cresterea somajului si a inflatiei mai mare sunt corelate ambele cu niveluri mai scazute ale sentimentului de siguranta si bine, dar impactul somajului este de patru ori mai mare, se arata in document.  O cercetare din 2003 facuta in SUA arata concluzii similare cu sondajul facut acum in Europa.

In mod traditional, se considera ca intre inflatie si somaj exista o corelatie inversa, si anume  masurile antiinflationiste genereaza somaj, in timp ce cresterea ocuparii poate genera o sporire relativa a cererii – mai elastica in comparatie cu oferta de marfuri- si, deci, inflatie.

In Romania, structura pietei fortei de munca a avut caracteristici inflationiste. Pe de o parte, raportul dintre forta de munca ocupata si forta de munca asistata, dezavantajos pentru forta de munca ocupata, a creat o cerere solvabila lipsita de un corespondent in cadrul ofertei. Apoi, structura fortei de munca este ea insasi dezavantajoasa in raport cu intentiile de stabilizare monetara.

Sa ne gandim doar ca la noi in tara o mare parte a fortei de munca a migrat in agricultura. Cei care si-au pierdut locul de munca in oras ca urmare a falimentelor, insolventelor disponibilizarilor samd, s-au orientat spre zonele rurale. Cum peste jumatate din veniturile agricultorilor sunt insa venituri in natura, rezulta ca aceasta migratie are efecte inflationiste. Un exemplu: luati cazul unei persoane care cultiva o bucata de teren pentru care primeste subventii de la stat. Aceste subventii apar pe piata sub forma de cerere solvabila, fara ca producatorul respectiv sa aduca pe piata vreun produs pentru ca porumbul cultivat il da vitelor din grajd, pe care apoi le consuma. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca producatorul respectiv nu reintoarce in nici un fel, prin impozite la buget, subventia primita.

Intretinerea unui forte de munca in exces in structuri neperformante, fara a se stimula sectorul privat, concurential, care sa poata absorbi surplusul de forta de munca, in conditiile in care impozitul direct a fost redus si astfel salariul net a crescut fara sa creasca si productia aceasta reprezinta cel mai comod exemplu de creare a unui decalaj intre economia reala si masa monetara.

Atat guvernatorul BNR cat si consilierul acestuia, Adrian Vasilescu s-au exprimat de multe ori pe marginea compromisului dintre inflatie sau somaj, parerea aproape unanima a economistilor fiind ca BNR nu se va abate de la mandatul de tintire a inflatiei pentru a tine un ochi deschis (ca obiectiv de politica monetara) si asupra somajului. (Hotnews.ro)