Pestele din Dracsani revendicat de sute de tarani

Nici n-a apucat bine Legea Lupu sa-si intre in drepturi, ca a si inceput sa produca perturbatii, mai ales in mediul satesc. Se vede treba ca intrarea surafetelor agricole in proprietatea celor in drept nu convine multora si de aici se ivesc nepotrivirile dintre adevaratii proprietari si cei care si-au insusit anumite terenuri strecurindu-se printre porii unor legi mult prea permeabile. Cea mai inversunata disputa pe terenul acestei legi s-a produs ieri la Dracsani, comuna Sulita, unde taranii s-au adunat cu mic cu mare ca sa-si faca dreptate, adica sa-si ia inapoi iazul cu acelasi nume, cunoscut din manualele de geografie ca fiind cel mai mare iaz din tara.
Ieri dimineata, vreo suta de tarani din Dracsani, Sulita, Lunca si chiar din Flaminzi care, in conformitate cu Legea 1/ 2000, au redevenit proprietari ai iazului s-au adunat in fata conacului – actualul sediu al celor ce il administreaza in momentul de fata – revendicindu-si dreptul asupra luciului de apa si a pamintului de sub el. Pina la aparitia legii amintite mai sus, iazul Dracsani era administrat de SC Sitna SA. Directorul acestei societati Dumitru Antohi ne-a declarat ca deocamdata taranii nu au dreptul sa intre in posesie: "In momentul de fata iazul apartine statului prin Agentia Domeniului Statului. Acesta este punctul de vedere al societatii noastre care este doar administrator. Actionari sint PAS Piscicola cu 70% si SIF Transilvania, cu 30%".
Nu de aceeasi parere sint si taranii care prin reprezentantul lor, juristul Dumitru Labusca, sustin ca "Ei n-au nici o calitate aici fiindca iazul este deocamdata in posesia FPS, care prin doua adrese ne-au confirmat ca iazul nu este privatizat si nu s-au emis niciodata actiuni pe el. Sitna are un contract de exploatare pe el. Am fost si la Parlament si ni s-a raspuns la fel si la Senat de unde ne-a raspuns personal domnul Roman si la Guvern, unde ne-a raspuns ministrul Agriculturii Ioan Muresan. Toti sustin ca iazul apartine, conform legii, obstei".
Actul doveditor al acestul fapt se gaseste tot la juristul Labusca si e cunoscut de toti satenii. Este datat 4 februarie 1925 si poarta numarul 8784. In el se spune clar ca suprafata de 700 de hectare de iaz a fost vinduta la acea data de catre un grup de vreo 30 de boieri, printre care cunoscutii Fisher, catre Obstea Lacul Dracsani. Obstea acesta este formata astazi din 292 de persoane, in general mostenitori directi ai cumparatorilor de atunci. Cei mai multi au cite un hectar, doua, trei, dar sint si persoane cu cite 20 de hectare, precum Ioan Abacioaie: "Am 20 de hectare de iaz si 10 hectare de padure si nu pot sa intru in posesia lor din cauza unui grup de grosolani. Am si acte pe ele de la Moki Fischer. Tata a fost proprietar aici si l-au spinzurat comunistii la Gherla fiindca era liberal". Si aici declaratia lui s-a inecat in lacrimi. "Daca a fost al obstei iazul, atunci sa ramina al obstei", continua Petru Trofin, din Lunca si el proprietar a doua hectare de iaz.
Juristul Dumitru Labusca ne explica mai clar cum sta treaba: "Conform Legii 1 s-a format un comitet care sa pregateasca actele ca sa obtinem confirmarea dreptului de proprietate. Legea spune ca dosarele se depun fie la comuna fie la comisia judeteana. Noi le-am depus la judet. I le-am dat personal domnului prefect Simionovici, care ne-a spus ca intr-o saptamina ne confirma dreptul de proprietate. De atunci a trecut o luna si jumatate si n-am primit nici un raspuns. Oamenii n-au mai putut rabda". De aceasta confirmare a dreptului de proprietate se leaga si reprezentantii SC Sitna: "Lor le lipseste procesul verbal de punere in posesie – ne-a spus directorul Dumitru Antohi. Cind il vor obtine, ceea ce dadeam pina acum statului, le vom da lor, proprietarilor". "Mie sa-mi dati inapoi iazul, nu cota de peste sau actiuni – i-a replicat Ioan Abacioaie, dupa ce si-a mai domolit lacrimile provocate de amintirea tatalui. O sa platesc si impozit pe el si dupa aia vad daca-l vind si cui".
Pina la urma nici una dintre parti n-a vrut sa cedeze: "Juristul societatii noastre a discutat cu oamenii si i-a sfatuit sa se adreseze Comisiei funciare judetene. Oricare ar fi rezultatul, noi vom respecta legea", spune Dumitru Antohi. "Daca nu ni se vor intocmi acte de punere in posesie, vom intra cu forta si ne vom lua inapoi ce este al nostru", ameninta, la rindu-i, Dumitru Labusca.
Pina una alta, taranii din Dracsani sint hotariti ca in aceste zile sa ajunga la Prefectura si sa vada ce s-a intimplat cu dosarele lor de nu li s-a dat pina acum nici un raspuns. Si supararea lor creste ori de cite ori vad "carute cu tigani, care iau peste din iaz si apoi ni-l vind noua, proprietarilor, cu 18 – 20 de mii kilul", dupa cum spune acelasi Dumitru Labusca. (Florentin FLORESCU)