Ceausescu ar fi mindru de sefii Sanatatii

Cifrele arata ca la Iasi e cum nu se poate mai bine prin spitale. Daca in capitala pacientii intra in coma din cauza unor infectii nosocomiale, la Iasi nici nu poate fi vorba de asa ceva in contextul in care sint spitale care raporteaza ca nu au nici o astfel de infectie. De altfel, de la an la an, numarul de infectii nosocomiale raportate de spitalele iesene a tot scazut, chiar daca reclamatiile din partea pacientilor s-au inmultit sau situatia unitatilor medicale s-a degradat vizibil si toate se pling de lipsa fondurilor.

La Directia de Sanatate Publica Iasi exista date despre numarul de infectii nosocomiale incepind din anul 2002. La acel moment incidenta infectiilor era de 0,88%, cu un numar de 2.116 de infectii nosocomiale raportate la un numar de 186.208 pacienti externati din spitalele iesene. In 2003 raportul a fost de 2.126 de infectii la 228.969 pacienti externati, adica 0,92%. Cele mai multe infectii au fost raportate in 2005, cind 2.320 de pacienti au primit "bonus" in spital inca o boala, incidenta fiind de 1,14%. Incidenta a fost totusi mai mare in anul urmator: 1,33%. De atunci insa cifrele au scazut in mod constant, 1,07% in 2007,0.77% in 2008 si 0,57% in 2009.

In 2010, daca luam in calcul cele numai 234 de infectii raportate in primul trimestru al anului, ar rezulta o incidenta de numai 0,36%. Concluzia este ca procentul infectiilor intraspitalicesti variaza invers proportional cu numarul pacientilor care se pling ca s-au imbolnavit in spital.

Explicatia pentru aceasta contradictie o constituie raportarile false. O recunoaste chiar conducerea Directiei de Sanatate Publica. Intre timp, in spitale mor oameni cu zile. Oameni simpli, oameni celebri. Cu totii mor din cauza unor inamici ce si-au gasit cuiburi in spitale. Sefii insa prefera sa arate bine in statistici pentru a-si salva functiile decit sa arate realitatea si sa combata eficient problema infectiilor.

Pe hirtie, Romania e un exemplu de bune practici pentru toata tarile occidentale

Conducerea DSP spune foarte clar ca cifrele nu reflecta nici pe departe realitatea din spitalele iesene. "Problema este ca nu avem o procedura foarte clara de identificare si de raportare a infectiilor nosocomiale incit cifrele pe care le avem noi sint sigur sub nivelul real al infectiilor nosocomiale. E relevant numai faptul ca toate celelalte tari pe care noi le consideram sisteme sanitare de referinta au mult mai mult decit noi. Franta are o incidenta medie de peste 4,5%", a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP.

In acelasi timp insa, directorul DSP spune ca limitarea numarului de infectii nosocomiale intr-un spital este strict in grija personalului medical. "Vina este in totalitate a personalului medical in ceea ce priveste infectiile nosocomiale pentru ca toate masurile necesare limitarii acestor infectii depind de personalul medical. Oricit de corect ar fi cineva, probabilitatea de a face o greseala de care nici nu-si da seama tot exista. Spalatul pe miini este cea mai importanta regula de igiena si trebuie sa faci acest lucru ori de cite ori ai facut un gest care implica o manevra medicala sau un pacient cu potential risc. Daca ai gresit sau ai uitat si ai atins mai multe lucruri, orice mica manevra pe care poate n-o constientizezi poate duce la o infectie nosocomiala", mai spune dr. Cepoi.

–––-

Scandalul stafilococului auriu de la "Cuza Voda" si cum o mina se acopera pe cealalta

In Iasi, ultimul scandal din lumea sanitara a avut loc la Maternitatea "Cuza Voda". In luna august a anului trecut un tata s-a plins ca fetita lui a fost infectata in maternitate cu stafilococ auriu, alaturi de alti 3 copii.

Inspectorii din cadrul DSP au facut atunci o ancheta, insa nu au fost date sanctiuni. Dezinfectarea se facuse cu o zi inainte, iar protocoalele au fost respectate de catre medici, conform reprezentantilor DSP.

Zeci de parinti si-au aratat nemultumirea pe forumul Ziarului de Iasi si au acuzat cadrele medicale ca nici macar nu i-au informat despre boala de care sufera copiii si i-au trimis acasa dupa doar cinci zile de tratament. DSP-ul si maternitatea au bagat totul sub pres. Au facut o ancheta de ochii lumii care a aratat ca medicii intre ei nu isi scot ochii.

Anul trecut, Ziarul de Iasi a prezentat pe larg cazurile de infectare cu stafilococul auriu si reactiile celor implicati.

* 28.08.2009 – Directia de Sanatate Publica (DSP) a trimis o echipa de control la maternitate, pentru a ancheta cazul celor patru bebelusi infectati cu stafilococ auriu. "Eu am vorbit acum cu cei de la Inspectia Sanitara de Stat si am trimis o echipa in control, sa vedem despre ce este vorba. Se va putea spune daca cineva nu a respectat regulile, in urma anchetei", a precizat dr. Vasile Cepoi, directorul DSP, in editia Ziarului de Iasi din 28 august anul trecut. 

* 29.08.2009 – A doua zi, Directia de Sanatate Publica pune batista pe stafilococ. Desi medicii din maternitate sustineau ca au in evidenta patru cazuri de infectare, reprezentantii DSP au gasit doar unul. Nici cei 16 copii care stateau pe cinci paturi, conform medicilor, nu au atras atentia inspectorilor veniti in control. Nici o sanctiune nu a fost data, cu toate ca zeci de parinti erau revoltati de incidente. "A fost un singur caz de infectie raportat acum, toata luna august cred ca au fost patru cazuri. Protocoalele au fost respectate, copilul s-a imbolnavit din cauza manipularii, probabil mama nu a avut grija. Un caz nu inseamna si sanctiune", a precizat dr. Cepoi in editia din 29 august a Ziarului de Iasi, anul trecut.

* 04.09.2009 – Femeile care nasc la Maternitatea "Cuza Voda" nu vor mai sta in aceeasi camera cu bebelusul proaspat aparut pe lume. "S-a introdus consimtamintul informat la internarea in maternitate. Infectiile nozocomiale nu pot fi eradicate, insa putem sa reducem numarul lor si sa prevenim o evolutie grava atunci cind organismul a fost deja infectat. Totusi si parintii trebuie sa respecte niste reguli pentru ca cei care intra in spital din strada sint vectori de infectie", a declarat dr. Vasile Cepoi, directorul Directiei de Sanatate Publica Iasi. Cel care infirma existenta valului de imbolnaviri acum revine si spune ca raportarile infectiilor se fac gresit de catre medici. "Nu exista un sistem pus la punct in acest sens. Daca cineva a luat o infectie din spital si manifesta simptome dupa externare, nu se mai considera infectie nosocomiala. Acum nu se monitorizeaza corect aceste infectii, insa este in lucru un ghid national de combatere a infectiilor intraspitalicesti", a mai spus dr. Cepoi in editia Ziarului de Iasi din data de 04 septembrie a anului trecut.

* 17.11. 2009 – Sistemul de rooming-in nu se va mai desfiinta la Maternitatea "Cuza Voda". La doua luni de la anuntarea masurii salvatoare, toti dau inapoi si renunta la rooming-in. Asta dupa ce Directia de Sanatate Publica a anuntat masura inca de la inceputul lunii septembrie, pina la renovarea maternitatii. "Nu a ajuns nimeni la concluzia ca rooming-in-ul a fost cauza infectiei. Problema este supraaglomerarea si faptul ca nu avem 25% din paturi tampon, doar pentru izolare, asa cum ar trebui. Desfiintarea sistemului de rooming-in nu ar imbunatati cu absolut nimic incidenta infectiilor manopurtate, masura nu se va pune in aplicare. Si-a dat atunci toata lumea cu parerea, dar eu nu am fost de acord de la bun inceput", a declarat dr. Maria Stamatin, directorul medical al Maternitatii "Cuza Voda". Reprezentantii Directiei de Sanatate Publica sustineau si ei ca masura nu ar fi dat roade, motiv pentru care nu a mai fost luata in considerare. "Cei de la spital au reanalizat situatia si au ajuns la concluzia ca nu ar fi schimbat cu nimic situatia daca s-ar fi desfiintat sistemul, plus ca nici nu aveau circuitele necesare. Acum si-au sporit masurile de dezinfectare, si-au luat un aparat care sa masoare microbii, iar personalul este controlat si el", a explicat dr. Vasile Cepoi, directorul Directiei de Sanatate Publica, in aceeasi editie a Ziarului de Iasi din data de 17 noiembrie anul trecut.

In Iasi, Cuza Voda a fost pe primul loc cu 309 cazuri

In anul 2008, Maternitatea "Cuza Voda" a fost pe primul loc in topul spitalelor, cu 309 infectii nosocomiale inregistrate.

Anul acesta Ministerul Sanatatii a decis ca unitatea sa fie renovata. Lucrarile de restructurare vor incepe in mai si vor dura aproximativ doi ani. Cladirile vor fi recompartimentate si vor avea loc finisaje interioare la tavane, pereti si timplarii. Instalatiile sanitare, termice si electrice, sistemul de climatizare si instalatiile de fluide medicale vor fi inlocuitate sau modernizate. In acelasi timp, va fi realizata o structura de legatura intre doua corpuri si vor fi modernizate si ascensoarele. Valorea contractului este de aproape 16,16 milioane de lei, fonduri rambursabile in cadrul Proiectului de Reforma a Sistemului Sanitar faza a doua.

Noua structura a maternitatii prevede saloane pentru lehuze care sa aiba doar cite doua sau trei paturi si toalete separate. Fiecare femeie va naste intr-un spatiu in care se va afla doar ea, fara alte mamici, si vor fi modernizate si salile de operatie. Medicii sint convinsi ca reabilitarea va duce la scaderea numarului de infectii nosocomiale.

–––

Spitalul de Neurochirurgie a anuntat cea mai mare incidenta a infectiilor

Statistica pe anul 2009 arata ca cele mai multe infectii nosocomiale au fost raportate de catre Spitalul "Sf. Spiridon", de altfel si cel mai mare spital iesean, cu un numar de 956 de paturi. Aici, la un numar de 39.746 de pacienti externati s-au inregistrat 312 infectii intraspitalicesti. "Nu am ascuns niciodata aceste cazuri si nici nu avem de gind sa facem acest lucru. Avem doi medici epidemiologi angajati sa se ocupe cu aceste probleme. La noi se opereaza foarte mult, avem o clinica de anestezie si terapie intensiva in care au avut mereu cazuri foarte multe si foarte grave cu pacienti care aveau un sistem imunitar foarte slabit si care erau expusi in fata unor infectii. Dezinfectia sau sterilizarea instrumentarului s-a facut in functie de clinica si ori de cite ori a fost nevoie", a declarat Ioan Barliba, managerul spitalului. De altfel, medicii spun ca cei mai vulnerabili sint pacientii care au suferit diverse interventii chirurgicale, de aici venind si cele mai multe dintre infectiile nosocomiale.

Spitalul de Neurochirurgie "N.Oblu" a inregistrat cea mai mare incidenta a acestor infectii: 2,32%. In 2009 au fost raportate 259 de cazuri de infectii intraspitalicesti la un numar de 11.154 de pacienti externati. "Nu trebuie sa-l ameninti ca-l impusti pe cel care raporteaza cazurile pentru ca asta inseamna ca-si face treaba. Neurochirurgia are procentul foarte mare de infectii pentru ca si riscul este foarte mare si ei se preocupa de aceasta problema", spune dr. Vasile Cepoi.

Spitalul de Urgente a raportat anul trecut 88 de infectii, incidenta fiind de 1,19%. La Maternitatea "Cuza Voda", documentele arata doar 167 de infectii in 2009, incidenta fiind de 0,95%, iar la "Elena Doamna" – doar 30 de infectii (0,40%). Spitalul Parhon a inregistrat 39 de infectii si o incidenta de 0,57%, iar Spitalul de Copii a raportat o incidenta de 0,41%.

Sint si spitale cu 0%

Pe de alta parte, lipsa interventiilor chirurgicale este folosita de anumite spitale pentru a justifica inexistenta infectiilor nosocomiale. Daca Spitalele de Recuperare au raportat in 2009 o incidenta de doar 0,08%, Institutul de Gastroenterologie si Hepatologie nu a raportat nici un caz de infectie nosocomiala la pacientii internati din 2004 si pina acum. "Chiar nu avem astfel de cazuri. A fost testata calitatea dezinfectiei, s-au analizat medii de cultura si nu s-a gasit nimic. Noi nu avem chirurgie, iar calitatea actului medical si conditiile bune in care lucram sint recunoscute de ani buni. Nu pot sa spun ca nu vom avea astfel de infectii nici de acum inainte, insa cu siguranta imi voi da interesul sa raminem asa", a precizat prof.dr. Anca Trifan, managerul institutului.

Aproximativ aceeasi explicatie o are si conducerea Spitalului de Boli Infectioase, unde de ani buni in dreptul numarului de infectii nosocomiale se trage o bara. "Noi nu avem chirurgie, la noi nu trebuie sa va asteptati sa gasiti astfel de infectii. Au mai fost cazuri de infectii aerogene, gripa, varicela, insa avind in vedere specificul spitalului nostru, cum sa ne dam seama daca sint infectii intraspitalicesti?! Noi nu am inregistrat astfel de infectii", a spus si prof.dr. Carmen Dorobat, managerul spitalului.

Seful DSP: "Vom ajunge sa avem minus nu stiu cit la suta"

De o cu totul alta parere este insa directorul DSP. "Supravegherea si raportarea nu este corecta in cazul spitalelor la care avem zero infectii nosocomiale. Motivul pentru care avem aceste raportari incorecte este tocmai constringerea. Exista un indicator de performanta in contractul managerului care se refera la infectiile nosocomiale si la unii tot scade numarul de infectii in fiecare an. Vom ajunge sa avem sub zero infectii, minus nu stiu cit la suta", spune ironic dr. Cepoi.

De asemenea, un spital "imaculat" in ceea ce priveste infectiile nosocomiale este si Spitalul Orasenesc Hirlau unde nu a fost raportat nici un astfel de caz, chiar daca se externeaza in fiecare an aproximativ 5.000 de pacienti de acolo. "Ca sa rezolvi o problema intii trebuie sa o identifici, sa o recunosti si sa accepti ca o ai. Cel care raporteaza zero infectii inseamna ca nu s-a preocupat sa le depisteze", spune dr. Cepoi.

Deocamdata spitalele nu pot fi sanctionate pentru modul in care raporteaza infectiile nosocomiale tocmai pentru ca lipseste o procedura clara si nu exista nici criterii dupa care sa se stabileasca daca respectiva infectie este cu certitudine nosocomiala. Directorul DSP lucreaza in prezent la elaborarea unui ghid national de lupta impotriva infectiilor nosocomiale impreuna cu prof.dr. Doina Azoicai.

O ultima conferinta la nivel national ar trebui organizata in acest an, insa este nevoie de fonduri care deocamdata nu exista. "Trebuie initiat un grup de lucru care sa stea doua saptamini si sa prelucreze tot ceea ce s-a discutat in cele trei conferinte de pina acum, sa elaboreze un ghid si in final sa fie aprobat prin consens. Daca impunem ceva nu va functiona", a precizat dr. Cepoi.

–––

Iasul, cit Bucurestiul la raportari in 2008

Ultimii ani au fost sumbri in ceea ce priveste numarul infectiilor colosale. Daca cifrele sint in scadere, numarul celor decedati se inmulteste. Infectiilor intraspitalicesti afecteaza zeci de mii de pacienti, desi ultimele cifre centralizate de Centrul National pentru Organizarea si Asigurarea Sistemului National si Informatic in Domeniul Sanatatii arata ca in anul 2008 aproape 9.700 de persoane au fost infectate in spitalele din toata tara. Iasul era atunci pe locul doi, cu un numar de 1.550 de infectii, dupa Bucuresti, cu 1.582 de infectii.

Medicii sustin ca aceste cifre sint de-a dreptul ireale si ca numarul imbolnavirilor este cu mult mai mare. De frica sanctiunilor insa, unitatile sanitare par a functiona de minune, conform raportarilor.

Doar nume celebre asa cum s-a intimplat si in cazul Ameliei Antoniu mai trag semnale de alarma cu privire la stadiul in care se afla sistemul sanitar romanesc. Toni Tecuceanu, Valeriu Lazarov si Iosif Sava sint doar trei exemple de oameni extrem de cunoscuti care au sfirsit dramatic in urma septicemiilor. Infectiile nosocomiale le-au curmat viata, culmea, in urma unor operatii care au decurs bine.

Victime celebre ale infectiilor nosocomiale

* Toni Tecuceanu, cel care a facut parte din echipa Cronica Circotasilor, a fost inmormintat la inceputul anului acesta, cu putin inainte de a implini virsta de 38 de ani. S-a vehiculat initial ca suferea de gripa noua, ceea ce a dus la un val urias de vaccinari impotriva virusului A/H1N1. Dupa mai bine de o luna de la moartea sa, familia a primit dosarul medical in care se arata ca actorul a murit din cauza unei bacterii luate din spital. Bacteria ar fi fost contractata dintr-un aparat de ventilatie de la sectia de Terapie Intensiva a Spitalului "Matei Bals" din Capitala. 

* Valeriu Larazov, cunoscutul producator de televiziune, a decedat la virsta de 73 de ani, de aceasta data intr-un spital din Madrid. Producatorul a fost internat anul trecut pentru o operatie de colon, dupa ce s-a descoperit ca sufera de cancer. Operatia a decurs foarte bine, insa a doua zi producatorul a inceput sa aiba febra, semn clar al infectiei. Personalul spitalului a asteptat sa se intoarca echipa de medici care l-a operat pentru a lua o decizie in privinta lui. Au trecut patru zile insa, iar infectia lui se agravase. Dupa citeva ore a survenit si decesul, iar presa a acuzat Spitalul Clinic din Madrid de neglijenta. 

* Iosif Sava, celebrul muzicolog iesean, a incetat din viata la virsta de 53 de ani. De vina a fost tot o infectie capatata in spital, in urma unei operatii pentru ocluzie intestinala. Desi operatia a fost una reusita, o infectie nosocomiala postoperatorie i-a curmat viata realizatorului de emisiuni audio si tv. El a murit in anul 1998, in Spitalul Universitar din capitala.

–––

Spitalul "Sf. Spiridon" vs. Spitalul Municipal din Viena

Problema subfinantarii este intr-atit de mare in tara, incit doar 4% din spitale ar putea fi acreditate conform normelor europene. In acest moment, salariile angajatilor reprezinta chiar si 85% din bugetele unitatilor sanitare. Fondurile ramase sint clar insuficiente pentru a mai face investitii, in conditiile in care unitatile trebuie sa asigure si medicamentele bolnavilor.

"Spitalele nu au bani, efectiv, pentru a investi si a ajunge la standardele europene care sint foarte ridicate. Ar avea nevoie de spatiu verde in jurul cladirii raportat la numarul de paturi, de un anumit spatiu liber intre paturi, de un numar de medici in functie de pacienti si de aparatura. Numai un bazin ecologic pentru ape reziduale care sa neutralizeze ar costa 15 miliarde de lei vechi pentru Spitalul «Sf. Spiridon», o suma imposibila. Spitalul acesta rezolva insa aproximativ 80% din cazurile pe care le trateaza Spitalul Municipal din Viena. Diferentele sint colosale insa. «Sf. Spiridon» are un buget de 35 de milioane de euro anual, la un numar de 1.000 de paturi si 1.100 de medici. Pe cind cel din Viena are un buget de 900 de milioane de euro, de 30 de ori mai mare, la un numar de 2.200 de paturi si 10.000 de medici. Dar in Viena numai regimul hotelier, faptul ca stai in pat intr-o zi costa minimum 780 de euro, bani decontati de asigurator sau de pacient, daca nu e asigurat. In aceste conditii, in Romania doar 15-20 de spitale din 450 ar fi acreditate conform standardelor europene", a explicat prof. Astarastoae.

––-

Care sint pacientii cei mai expusi?

Chiar daca nici un spital nu este ferit de infectiile nosocomiale, exista totusi clinici care sint mai expuse din acest punct de vedere. Pacientii internati in clinicile de chirurgie sau de anestezie si terapie intensiva, cei cu multiple afectiuni organice, cei care au cancer, bebelusii de la neonatologie sint primii vizati. Din cauza interventiilor chirurgicale, a starii grave care impune ventilatie artificiala sau a faptului ca organismul nu este suficient dezvoltat, posibilitatea de a lua o infectie din spital este mult mai mare in cazul acestor pacienti.

Conform specialistilor, in spitale se selecteaza atit o flora microbiana rezistenta la terapia cu antibiotice si foarte agresiva, cit si o populatie cu o capacitate de aparare foarte redusa. "Cele mai intilnite infectii sint cele de plaga operatorie de dupa interventiile chirurgicale. Mai avem septicemiile care apar in urma intrarii agentului microbian la nivelul arborelui vascular prin diverse cai. Infectiile respiratorii sint dese, insa sint si cel mai usor de tratat si de prevenit. Afectiunile digestive sint mai rar intilnite pentru ca alimentatia din spital este controlata si riscul e mai mic decit la domiciliul pacientului", a declarat dr. Mihaela Prelipcean, medic epidemiolog in cadrul Spitalului "Sf. Spiridon".

Foarte multe dintre infectii se localizeaza la pacienti care au imunitate mai scazuta cum ar fi cei cu diverse afectiuni oncologice. De asemenea, anumite regiuni ale corpului sint mai sensibile decit altele si deci mai expuse riscului de a contracta o bacterie, cum ar fi gura, nasul, urechile sau organele genitale. "Anumite bacterii sau diversi germeni capata o rezistenta la dezinfectanti si trebuie sa incercam mereu sa-i combatem prin metode noi, mai eficiente. Mediul de spital este diferit de alte medii si este populat cu o flora microbiana care se schimba in intensitate permanent. Cele mai grave infectii sint cele cu germeni rezistenti. La nivel mondial este o problema cu stafilococul multirezistent, mai avem bacteriile gram negativ, acinetobacterul, enterococ, pseudomonas care sint responsabili de multe dintre infectiile nosocomiale", a mai spus dr. Prelipcean. t

–––

Ce zic fostii manageri de spitale despre statisticile masluite?

Cazurile "Amelia Antoniu", prim solista a Teatrului National de Opereta si "Alice Preda", cele doua femei transportate marti seara in stare de coma de la Spitalul CF2 la cel Universitar din capitala, au stirnit reactii dure nu doar in rindul cetatenilor, ci si in rindul medicilor din toata tara.

Doctorii din Iasi afirma ca cele doua cazuri sint doar o consecinta a deciziilor luate de catre Ministerul Sanatatii. Cel care nu face decit sa sanctioneze, in loc sa imbunatateasca. Amelia Antoniu (36 de ani) si Alice Preda (35 de ani) au suferit interventii chirurgicale minore. Dupa cele doua operatii femeile au intrat in soc septic, iar primele concluzii oferite de catre Ministerul Sanatatii in urma anchetei arata ca femeile au fost infectate cu bacili gram negativ, din cauza asistentei medicale. Daca Amelia Antoniu a reusit sa isi revina din starea de coma profunda, situatia celei de-a doua femei, Alice Preda, este in continuare una foarte grava. Tinara are afectate mai multe organe interne, iar doctorii sint sceptici in privinta evolutiei ei.

"Infectiile au aparut odata cu spitalele si vor disparea odata cu spitalele"

Managerul Spitalul CF2 din Bucuresti si patru sefi de sectie si-au pierdut functiile in urma incidentelor. Teoretic, pericolul ca un director de spital sa isi piarda scaunul din cauza infectiilor nosocomiale este unul permanent. Practic, acest lucru se intimpla doar in cazuri extreme. Fostii manageri ai spitalelor din Iasi explica felul in care decurge evaluarea lor si cit de importante sint infectiile nosocomiale in acest sens.

"Numarul de infectii nosocomiale este unul important pentru ca reprezinta un indicator in evaluare, fie a managerului, fie a spitalului. Pentru ca infectiile acestea au aparut odata cu spitalele si vor disparea odata cu spitalele, este important ca ele sa fie monitorizate corect si tinute in friu. Acest lucru se realizeaza de catre o intreaga echipa care are in vedere dezinfectarea saloanelor si care controleaza sterilitatea instrumentelor utilizate. Mai ales in zone de risc, asa cum sint blocul operator si Anestezia si Terapia Intensiva. Daca aceste infectii nu sint stapinite, cheltuielile ulterioare pot fi cu mult depasite. Dupa parerea mea, rata infectiilor conteaza undeva intre 10 si 15% in evaluarea managerului. Consider ca sint alte criterii mai importante pentru care ar trebui sa fie demis, nu doar pentru depasirea unui numar admis de infectii", a afirmat prof. dr. Marin Burlea, fostul manager al Spitalului de Copii.

Nici fostul manager al Spitalului "Sf. Spiridon" nu crede ca un director ar trebui sa fie dat afara, asa cum s-a intimplat la CF2, dar recunoaste ca un astfel de incident are consecinte majore. "Treaba managerului este sa asigure materialele necesare in spital si sa dea banii in functie de prioritati. Daca pune termopane, fie ele si necesare, in loc sa cumpere medicamente, atunci da, poate fi dat afara. Dar daca el asigura actul medical in mod indirect, atunci nu cred ca ar trebui sa fie tras la raspundere. Rata infectiilor nu ar trebui sa conteze foarte mult la evaluare. Dar fereasca Dumnezeu sa se intimple ce s-a intimplat in Bucuresti! Nu este bine, cu toate ca managerii au obligatia de a raporta datele", a precizat prof. dr. Vasile Costinescu, fostul manager al Spitalului Sf. "Spiridon".

"Se ajunge din nou la neraportare si inseamna ascunderea prafului sub pres"

Directorii sint obligati prin lege sa raporteze situatia infectiilor intraspitalicesti cu care se confrunta. Aceeasi lege, insa, ii determina sa ascunda cifrele, pentru a-si putea pastra postul.

"Infectiile nosocomiale nu sint un indicator ultra important, ci doar unul medical. Rata trebuie sa se incadreze intre anumite limite nationale si europene. Daca se incadreaza, managerul primeste cinci puncte, maximul permis. Daca numarul acestor infectii creste foarte mult de la un an la altul sau depaseste rata admisa, atunci punctajul scade. Un punct sau doua primite inseamna deja nesatisfacator. Se traduce prin problemele pe care le poate avea directorul si care pot duce chiar la rezilierea contractului. Este cea mai mare prostie ca un manager sa isi propuna in viitor sa aiba mai putine infectii si sa raporteze, astfel, mai putine. Se ajunge din nou la neraportare, cum era in 2005, si inseamna ascunderea prafului sub pres. Nici nu poate lua masuri, si nici nu primeste finantarea necesara pentru a contracara infectiile. Cazuri precum cele din Bucuresti se intimpla chiar si in zonele mega civilizate. Ele trebuie «sugrumate» din timp si nu ascunse", a explicat dr. Mihnea Hurmuzache, fostul director al Directiei de Sanatate Publica, seful Clinicii a IV-a din cadrul Spitalului de Boli Infectioase.

Utopie: In Europa rata infectiilor e de 10 la suta. In Romania se cere sub 1 la suta

Faptul ca managerii spitalelor nu reusesc sa se incadreze in rata de infectii stabilita nu este vina lor, spune presedintele Colegiului Medicilor, ci a Ministerului care este irealist. Faptul ca raportarile din tara sint de zeci de ori mai mici decit cele din strainatate nu arata ca sistemul nostru sanitar este unul superior. Dimpotriva, dovedeste ca cifrele de pe hirtii sint superficiale, in timp ce pacientii mor cu zile. Ce face Ministerul pentru a rezolva problema? Impune limite pe hirtie si amendeaza. Ceea ce in America este felicitat si premiat cu sprijin, la noi este acuzat si sanctionat pina la concedieri.

"Demiterile nu rezolva problema. Cit timp contractul de management spune ca rata infectiilor trebuie sa fie sub 1%, cum s-a intimplat la CF2, in conditiile in care pe plan european rata este de 10% in medie, lumea va ascunde infectiile nosocomiale. Care manager va anunta mai multe infectii decit i se permite si va risca sa fie dat afara? Fie transfera pacientii dintr-un spital intr-altul, fie ia masuri de combatere pe ascuns. In America, atunci cind se inchide o sectie sau spitalul, managerul primeste bani din fonduri speciale pentru a contracara aceste infectii si se merge chiar pina la reconstruire. La noi, cind se inchide o sectie, Casa nu iti mai da bani pentru ca nu ai avut cazuri, Ministerul te sanctioneaza si eventual te mai si da afara, iar spitalul mai apare si la televizor, astfel incit nici o femeie sa nu se mai interneze acolo. Iese ministrul si spune ca ia solutii, cind de fapt vinovat este Ministerul pentru ca el stabileste contractul. Iar spitalele, in loc sa fie felicitate pentru ca raporteaza corect si sa fie ajutate, ajung in felul acesta sa dea faliment", a mentionat prof. dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor.

Solutiile in acest sens sint compromisurile, a mai precizat prof. Astarastoae. "Nu exista spital steril nicaieri in lume. Nu o sa putem sa eradicam infectiile, dar le vom putea stapini, daca se gasesc solutii de compromis. Problema trebuie tratata altfel, nu cu isterie", a mai spus prof. Astarastoae.