Oamenii primarului mulg bani publici folosind gradinitele

joi, 05 septembrie 2002, 23:00
6 MIN
 Oamenii primarului mulg bani publici folosind gradinitele

Pentru a intelege cit mai bine intreaga afacere, citeva precizari se impun din capul locului. Toate gradinitele din municipiu sint grupate in sase centre bugetare, iar fiecare centru este alcatuit din mai multe unitati de invatamint prescolar. Centrul bugetar administreaza din punct de vedere financiar toate gradinitele arondate, doar acesta avind cont in Trezorerie si putind folosi banii. Pentru a trai, aceste centre au nevoie de o finantare. Capitolul in discutie este cel al cheltuielilor materiale, aici fiind incluse atit dotarile, cit si plata utilitatilor. In ambele cazuri, fondurile provin de la Primarie, sub a carei umbrela financiara se afla gradinitele. Mecanismul finantarii este extrem de simplu. Gradinita centru bugetar are obligatia ca, lunar, sa adune facturile la utilitati si referatele cu necesarul la dotari ale tuturor gradinitelor din subordine, sa le centralizeze si sa le inainteze directiei „Economice" din Primarie. Avind aceste documente in fata, functionarii Primariei analizeaza prioritatile in care trebuie facute platile, operatiune strins legata de banii orasului disponibili in acel moment. In mod normal, plata utilitatilor ar trebui sa fie urgenta numarul 1. Directia „Economica" a Primariei, pe baza acestor amanunte, face dispozitiile bugetare de plata si le trimite spre aprobarea ordonatorului principal de credite, adica primarului Simirad. Cu semnatura Primarului, actele se intorc la directia Primariei, care, ulterior, anunta Trezoreria pentru a elibera banii catre gradinita. In acest moment, gradinita centru bugetar ar trebui sa preia banii si sa-i imparta la furnizorii de utilitati. Acesta este traseul corect al banilor intre cele doua institutii.
Dotari de lux din bani de utilitati
Scandalul izbucnit acum o saptamina a scos la iveala tocmai faptul ca anumiti pasi din acest circuit au fost incalcati. Primarul a constatat ca banii destinati platii utilitatilor erau de fapt directionati catre achizitii si dotari de lux la unele gradinite din oras: „In loc sa plateasca utilitatile, directorii cumparau televizoare, video-playere, sute de metri patrati de jaluzele, lambriuri si mocheta". Numai ca primarul nu stia exact ca destinatia banilor a fost „regizata" de propriii sai functionari, probabil intelesi cu unii directori.
Astfel, pe unele din dispozitiile bugetare eliberate de Primarie era indicat, precis, destinatarul, adica gradinita care trebuia sa cheltuiasca banii, manevra strict interzisa de lege. Contabilul sef al ISJ, Adriana Aftanase, explica: „Exista o dispozitie bugetara emisa de Primarie nu pentru centrul bugetar Gradinita 25, ci, in mod expres, pentru Gradinta pp 20 din subordinea acestui centru. Insa, dispozitiile bugetare se emit numai pe numele centrelor financiare, care au propria contabilitate si propriul cont". Dispozitia la care se refera Aftanase poate fi chiar cea cu numarul 1066 din 25 aprilie 2002, in care era trecut centrul bugetar, Gradinita pp 25, insa exista si o indicatie cu specificarea „(ptr. grad. PP nr. 20)". Cu alte cuvinte, cu sprijinul unei persoane influente din Primarie, Gradinita pp 20 a primit 55 de milioane lei, la capitolul cheltuieli materiale, adica chiar si pentru dotari. Acesta este un exemplu concret de favoritism la virful municipalitatii. Insa exista si alte dispozitii bugetare in care specificarea este scrisa, de mina, cu pixul. Se vehiculeaza in acest moment o ipoteza uluitoare. Astfel, dupa ce primarul isi dadea acordul scris pentru eliberarea banilor, crezind probabil ca acestia vor fi cheltuiti pentru utilitati, un subordonat de-al sau facea „corectiile" necesare. Acesta ar fi un prim aspect al scandalului.
Protagonistii sint cunoscuti
Se naste, evident, intrebarea: care a fost scopul acestor manevre financiare. Doar pentru ca unui functionar al Primariei ii placeau ochii frumosi ai vreunei directoare de gradinita sau pentru ca avea odrasla acolo? Sau la mijloc era vorba si de un interes financiar consistent? In aceasta faza, in ecuatie intra cel putin trei firme care aveau contracte de ordinul miliardelor cu institutiile bugetare. Acestea sint Acsam Proiect, Grup Cema si Elytis Top SRL. Sint firme cu obiectele largi de activitate, de la alimentatie, electrocasnice, electronice, mobilier si pina la constructii. De fapt, aceste trei societati au prins o felie destul de importanta din piata acestor centre bugetare. Potrivit informatiilor publice, furnizate de Camera de Comert si Industrie a Iasului, firma Acsam Proiect a fost infiintata in anul 1998, avind ca asociat unic pe Cristina Ilinca. Din aceleasi surse oficiale, societatea Grup Cema a fost infiintata chiar in acest an, asociatul unic fiind Catalin Pricop. Firma Elytis Top SRL a fost creata in 2001, patronii fiind Dumitru si Lacramioara Ioana Constantinescu.
„Virati banii firmei «Cema»"
Investigind aceasta pista, reporterii „Ziarului de Iasi" au descoperit, aseara, un hatis de firme care au in spate aceiasi pioni. Astfel, Cristina Ilinca de la Acsam este „sora geamana" a lui Cristian Ilinca, patronul firmei Anais. La sediul firmei Anais, aseara, era mama celor doi afaceristi Ilinca. „Nu vreau sa vorbesc despre afaceri pentru ca totul este perfect legal. Nici pe fiica mea nu o veti gasi pentru ca e plecata din localitate. As mai sta la discutii, dar plec acasa.
Locuiesc la sediul firmei Cema", a spus ea reporterilor, dezvaluind totodata si legaturile dintre cele doua societati. Mai mult, aceasta a recunoscut ca patronul firmei Cema, Catalin Pricop, este prieten apropiat cu fiica sa, mina forte de la Acsam. Aceste informatii, lipite cu cele oferite de directorii de gradinite, alcatuiesc un tablou pestrit al afacerii.
„Ne trezeam cu cite un telefon de la angajatii Primariei, care ne spuneau sa platim mai intii firma Cema, ca ne vor trimite peste citeva zile si banii necesari platii utilitatilor", a precizat una dintre directoare, care ne-a cerut sa nu-i divulgam numele ca sa nu aiba probleme. O asemenea oferta nu era de refuzat, mai ales ca totul era perfect legal. Insa de la Primarie, pe linga asigurarile ca nu vor fi uitati nici pentru dotari, dar nici pentru utilitati, veneau si listele cu firmele care trebuiau sa cistige selectiile de oferte pentru achizitii. Mai mult, aparatura electronica sau elementele de mobilier erau cu mult timp in gradinite, inainte ca primarul sa emita o dispozitie bugetara, fie ea si pentru plata utilitatilor. Asta inseamna fie ca direc-torii aveau puteri paranormale, de intuitie, fie ca aveau asigurari ferme de la oamenicheie din Primarie ca sumele nu vor intirzia sa apara. In aceste conditii, daca unii din sefii de gradinite au fost doar simpli executanti, se pune intrebarea cine se alegea cu foloasele materiale? Functionarii din Primarie care „lucrau" dispozitiile bugetare? Firmele favorizate la plata achizitiilor? Sau ambele categorii, care lucrau mina in mina? „Au fost cazuri in care reprezentantii firmelor Acsam si Cema veneau la noi si ne anuntau ca, peste 24 de ore, vom avea in cont o anumita suma de bani. Era vorba de sute de milioane de lei. Si chiar asa se si intimpla", a explicat un alt sef de gradinita. Responsabilii din gradinite spun ca, prin aceste afaceri, firmele furnizoare „agreate" cistigau miliarde in numai citeva luni.
Nepotul lui Simirad, moneda de schimb in afacere?
Directoarele centrelor de executie afirma ca toate dotarile din ultimul an au fost facute atit din banii de la Primarie, cit si din banii parintilor, si atunci, din moment ce Primaria onora generos cererile de finantare pentru dotari, ar fi fost absurd sa refuze. Compromisul acceptat insa de gradinite a fost acela de colaborare cu firmele preferate de Primarie. „Am fost manipulate", a declarat o alta directoare. Gradinita nr. 13, din subordinea centrului de executie de la Gradinita 21, a primit – spun surse neoficiale – cele mai multe fonduri pentru dotari si reparatii. Desi lucrarile de renovare sint inca neterminate, la Gradinita 13 copiii dispun de o retea de sapte calculatoare, televizoare, birouri nou-noute, bucatarie si grupuri sanitare amenajate cu gresie si faianta. „Eu nu am cerut Primariei decit strictul necesar. Si mi s-a aprobat, pentru ca am insistat. Pentru investitiile in consolidarea cladirii s-a facut o licitatie de catre Primarie, iar pentru dotari, dispozitiile bugetare si celelalte facturi sint in contabilitatea centrului de executie. Eu nu stiu nimic", sustine Dorina Buhus, directoarea Gradinitei 13, pina anul trecut gradinita pe care o frecventa nepotul primarului Constantin Simirad. (Marinela RATA, Bogdan PASCANEANU)

Comentarii