Domnii Petru si Roman Musat isi cer drepturile Tezaurul domnesc este revendicat in instanta

vineri, 06 februarie 2004, 00:00
3 MIN
 Domnii Petru si Roman Musat isi cer drepturile Tezaurul domnesc este revendicat in instanta

Pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt se afla trei dosare ce au ca pirit „cuplul”
Banca Nationala a Romaniei (BNR) – Ministerul Finantelor Publice (MFP),
institutii carora le sint solicitate adevarate comori: bijuterii din aur, monede
si un tezaur medieval, datind din secolul al XIV-lea. Complexul Muzeal
Judetean Neamt solicita tezaurul medieval de la Buruienesti, ce dateaza
din secolul al XIV-lea si care a fost confiscat in anul 1986 de autoritatile
comuniste. Tezaurul este din argint si contine podoabe, monede si lingouri.
„Avem pe rol trei dosare de restituire a obiectelor si metalelor pretioase
confiscate de comunisti. In dosarul 202/2004, ce are ca nou termen data
de 23 februarie, Medi Rosu, din Israel, solicita restituirea unor monezi si
bijuterii confiscate la 3 mai 1959. Petre Baiatu Munteanu cere Ministerului
Finantelor Publice si Bancii Nationale a Romaniei, prin dosarul 204/2004,
restituirea a 80 de grame de aur confiscat pe 15 mai 1964. Cauza va fi
judecata tot pe 23 februarie. Un caz deosebit este cel al Complexului
Muzeal Judetean Neamt, care solicita tezaurul medieval de la Buruienesti,
tezaur ce dateaza din secolul al XIV-lea si care a fost confiscat in anul
1986. Dosarul se va judeca pe data de 1 martie. Toate cele trei dosare au
ca pirit «cuplul» MFP – BNR”, au declarat surse din cadrul Tribunalului
Neamt.
Comoara de pe Calvar
La sfirsitul anului 1985, Complexul Muzeal Judetean Neamt a intrat in
posesia unui valoros tezaur medieval, din argint, descoperit intimplator cu
ocazia araturilor agricole de toamna, pe terenul satului Buruienesti, comuna
Doljesti la punctul numit Calvar. Tezaurul de la Buruienesti-Doljesti contine:
monede, podoabe si lingouri, respectiv 1.786 de piese. Prin componenta
sa eterogena si incadrarea cronologica (deceniul al VII-lea din secolul al
XIV-lea), tezaurul reprezinta un moment de referinta pentru domnia lui
Petru Musat. Descoperit in apropierea vechiului tirg al Romanului, pe valea
Siretului, tezaurul ar putea apartine unui negustor care parcurgea drumul
dintre cetatile genoveze de la Marea Neagra si Lwow – Polonia. Conform
opiniei unor istorici, este posibil ca tezaurul sa apartina si unuia dintre acei
„puternici ai pamintului” care, din motive care tin, probabil, de instabilitatea
acestei zone a tarii, a recurs la ascunderea averii sale. Putea fi, foarte
bine, si o prada ascunsa, daca luam in considerare faptul ca, prin 1386,
intr-o scrisoare a lui Roman-Musat, viitorul domn, se pomenea de pradarea
unor negustori in Moldova. Nu poate fi exclusa varianta ca monedele
purtind insemnul istoric al bourului, cele aproape sase kilograme de argint
turnat in lingouri si bijuteriile de o inestimabila valoare artistica si istorica, au
apartinut familiei domnesti, doamna Margareta, mama celor doi domni
moldoveni, Petru si Roman, fiind cunoscuta ca o iubitoare de frumos. Oricui
ar fi apartinut, tezaurul de la Buruienesti-Doljesti atesta, pentru Moldova
secolului al XIV-lea, o situatie economica infloritoare, datorata unor relatii
comerciale intens sustinute cu tarile invecinate, favorizate si de existenta
unor drumuri comerciale.
Se da inapoi aurul confiscat de Militie
Pina in ’89, obiectele din aur era confiscate. Cei care il detineau erau
considerati „capitalisti”. Decretul 244 din 10 iulie 1978 privind regimul
metalelor pretioase reglementa comercializarea metalelor pretioase ca
monopol de stat. Spre exemplu, in anii ’60, legile erau atit de dure incit si
verighetele se puteau obtine doar cu aprobare de la UTC.
Abia anul trecut, potrivit unei hotaririi de Guvern, care aproba normele
metodologice de aplicare a Ordonantei privind regimul metalelor si pietrelor
pretioase, persoanele carora li s-au confiscat metale pretioase beneficiaza
de restituirea obiectelor sau de despagubiri doar in baza hotaririlor
judecatoresti definitive si irevocabile. Conform OUG 190 din 2000, aprobata
prin Legea 261/2002, cei carora le-a fost confiscat aurul in perioada
comunista il vor primi de la BNR sau, daca acesta nu mai exista, vor fi
despagubiti. Despagubirea se face in echivalentul in metalul respectiv la
valoarea din ziua in care se face plata. Pentru ca la Politie nu se mai
gasesc dovezi prea multe despre aurul si argintul confiscate, foarte multa
lume se adreseaza Arhivelor Nationale, apoi Tribunalului Neamt. Interesant
este ca, desi se cunosc aceste aspecte, au fost situatii in tara cind instanta
a hotarit ca militienii au confiscat aurul in mod legal si nu au aprobat
restituirea metalului pretios confiscat.
Reprezentantii BNR nu au putut preciza cu exactitate valoarea
despagubirilor solicitate, pina acum, de catre nemteni si nici cea mai mare
cantitate de aur sau pietre pretioase solicitata pentru restituire. „Toate
cantitatile de metale pretioase au fost depuse cu proces verbal, cu lista de
inventariere, si s-a facut imediat expertizarea obiectelor. Toate aceste liste,
precum si obiectele confiscate se afla in arhivele BNR, iar restituirea se
face dupa listele de inventariere. In multe situatii, cei care doresc aurul nu
stiu decit ca li s-a confiscat un lantisor sau un banut”, au declarat
reprezentantii BNR. (Alex NISTOR, Marcel BARTIC)

Comentarii