Afaceri stricate de manele

Nu poti sa te departezi cumva de vreo sursa de sonorizare, ca apare alta care sa-ti introduca in subconstient versuri memorabile de genul: "Banii mei minte nu are, sparge tot ce-i sta in cale, capete si maxilare".

La urma urmei, maneaua e un rau necesar. Selecteaza categoriile de auditor dupa nivelul intelectual si dupa comportament. Nu poti sa-i ceri unui mardeias de pe stadion sa-l asculte pe Jonny Raducanu sau Duke Ellington. Abia de scoti dintre preferintele lui muzicale cateva feluri de mancare, cum ar fi Florin Salam, Fratii Peste sau Radu Ciorba. Unii manelisti au prostul obicei de a-si lua numele de scena dupa localitatea din care provin. Asa s-au nascut Stefan de la Barbulesti, Jean de la Craiova, Lica din Pantelimon, Grigore din Aparatorii Patriei sau, mai nou, Madrid de la Paris. Nu radeti, chiar asa se intituleaza guristul care a adus pe piata muzicala celebrele versuri: "E intrecere la petrecere, boxele vibreaza, fetele danseaza".

Coalitia anti-manele facuta de patronii de restaurante

Aflat in plina campanie electorala, deputatul Vlad Hogea promitea pe viitor „demanelizarea politicii romanesti". Ca simbol al unei culturi precare, dar si ca un pericol social prin incitarea la violenta si alte nelegiuiri, maneaua a intrat ca un supozitor si in limbajul politic, existand riscul de a se transforma acest gen muzical intr-un brand national. Dupa ce a fost amendat in repetate randuri de Comisia nationala pentru Discriminare, fiindca punea anunturi de genul "Nu servim romi", un patron de restaurant din Botosani, Aurel Husoschi de la "Moldova", a gasit o alta metoda de a-si selecta clientii. A pus la vedere un afis mare pe care scrie: "In aceasta unitate nu se asculta manele". Alaturi, un alt afis ii avertizeaza pe consumatori: "Nu insistati sa dam muzica mai tare". Si cu aceste masuri de siguranta a reusit sa-si sporeasca profitul. Fiindca, spune el, "Stateau toata ziua aici, ascultau manele si mancau samburi. Eu trebuia sa matur in urma lor si sa le suport toate pretentiile. Macar daca mi-ar fi facut consumatie, dar nu consumau mai nimic. Plus de asta nici alti clienti nu-mi mai intrau cand ii vedeau pe ei". Nu are nimic personal cu romii, ci cu o anumita categorie sociala care il gadila la profit intr-un mod neplacut. Aceea a consumatorilor de manele si producatorilor de coji de seminte. "Cand intrau aici asta cereau: manele. Am inlocuit «nu servim romii» cu «interzis manelele» si i-am prins. Acum, cand vin si vad asta, mare parte din ei se ridica si pleaca, motiveaza patronul botosanean strasnica lui inspiratie. Chiar nora lui este de etnie roma si are acces totdeauna in local. "Nu am nimic cu romii. Si nora-mea e tiganca. Imi iubesc nora si nepotica. Dar nu mai suport manele. Au si texte vulgare. Mai veneau mama si fiica-mea pe aici si ascultau expresii din astea: «pe la spate». De cand am scos manelele a inceput sa-mi creasca vanzarea", intareste Aurel Husoschi motivul pentru care "denigreaza" acest gen muzical.

Patronul restaurantului "Moldova" s-a dovedit a fi un inainte mergator in cruciada antimanelista. Dupa chipul si asemanarea lui au procedat si alti proprietari de localuri botosanene. Rand pe rand, dupa cum spune Aurel Husoschi „si domnul Bagu, patronul de la Lebada, Liviu Ciubotaru de la capatul lui unu, Costica Alboiu au scapat de manele. Toti amicii mei au facut la fel. Manelele astea provocau numai daune. Acum aduceam mese noi si dupa jumatate de ora de ascultat manele se urcau pe ele si mi le rupeau".

Muzica de petrecere promovata de lautari

Patronii de localuri au tot dreptul din lume sa renunte la acest gen de muzica, dar ei nu fac parte din categoria minoritatilor supuse discriminarii pe care sa-i protejeze legea. Cotizeaza lunar la Uniunea Compozitorilor. Ca sa poata oferi clientilor muzica in local umbla la portofel si scot cate 175 de lei la oras si 90 de lei la tara. "Ca sa platim si sa mai avem si pagube nu cred ca e tocmai corect. Ar fi indicat sa se scoata taxa aia pentru asa-zisii compozitori, cum e Guta acela", mai spune Aurel Husoschi.

In privinta manelelor, coregraful Mihai Fediuc, coordonatorul ansamblului Balada, are pareri impartite: "Ritmul de manea este dansant, dar ma refer aici de manelele adevarate, inrudite cu muzica lautareasca. Textele, insa, lasa mult de dorit. Unii autori de texte sunt de-a dreptul analfabeti". Adevaratii artisti se dezic de acest gen muzical. Cozmita Lascarache, unul dintre ultimii lautari botosaneni chiar a si tinut sa afirme: "Eu nu cant manele, cum spun unii. Eu cant muzica de petrecere, de pahar. Daca ar fi sa-i punem pe toti in aceeasi oala, am spune ca si Gabi Lunca si Gica Petrescu au fost manelisti".

Ascultate obligatoriu prin spatiile publice, textele manelelor contribuie eficient la educarea tinerei generatii. Dar sa nu exploatam prea mult acest subiect, fiindca pumnii manelistilor "minte nu are" si cine stie ce ni s-ar mai putea intampla. Am incalecat pe-o sea si-am vorbit despre manea. Sa moara dusmanii de ciuda.

Sursa: Monitorul de Botosani