Zăpada care a căzut timp de două zile continuu şi temperaturile din timpul nopţii au stârnit panică în rândul agricultorilor din judeţ. Atât ei, cât şi specialiştii din dome­niul agricol, speră într-o minune şi spun că abia după ce vine iar căldura vor putea trage linie şi vor face bilanţul.

„Mai afectate sunt live­zile şi viile. Aşteptăm să vedem temperatura de la noapte (n.r. vineri spre sâmbătă), care va fi cu mult sub 0 grade, apoi de du­minică vom putea vedea care sunt pagu­bele. Culturile agricole sunt protejate de îngheţ cât de cât de stratul de zăpadă, dar, după cum v-am spus, viile şi livezile sunt expuse. Ceva similar a fost fix acum 20 de ani, în luna mai, înainte de Paşti. Atunci cădea atunci pe 6 mai, iar pe 4 mai a fost zăpadă“, îşi aminteşte Magneriu Jalbă, şeful Direcţiei Judeăene pentru Agricultură Iaşi.

Chiar dacă avem ger în aprilie, specialiştii spun că există mai mulţi factori care influenţează fiecare cultură în parte şi că abia după un control pe teren se va putea stabili paguba în cazul fiecărui agricultor.

„Dacă culturile agricole mai au vreo şansă? De­pinde de cultură. Grâul nu are nici o pro­blemă, floarea soarelui este afectată atunci când temepraturile sunt sub 0 grade, la fel şi rapiţa, doar dacă sunt înflorite Este greu să dau acum un verdict, a fost lapo­viţă şi ninsoare, dar dacă temperaturile rămân cu plus, mai este o şansă. Este un fenomen atipic, eu din experienţa mea profesională, nu ştiu să fi fost pe 20-21 aprilie zăpadă, decât acum vreo 20 de ani. Sperăm că vom trece cu bine şi pagubele vor fi cât mai mici“, a precizat Sergiu Jităreanu, şeful Agenţiei pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură Iaşi (APIA).

În ceea ce priveşte subvenţiile în cazul în care culturile sunt afectate, şeful APIA asigură agricultorii că le vor primi în continuare. Acesta mai crede că mulţi vor întoarce culturile agricole şi nu vor sta la mila statului pentru banii suplimentari în caz de calamitate naturală. Evident, cu costurile de rigoa­re.

La rândul său, şeful Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) Iaşi spune că este prematur să facă o evaluare.

„Abia săptămâna viitoare se poate face o evaluare, săptămâna aceasta, nu. Depinde de zonă, de curenţii de aer, pot fi mai afectate culturile unde sunt curenţi mai reci. În sudul Moldovei, de exemplu, este zăpadă mai mare, între Iaşi şi Tg. Frumos, zona nu este chiar atât de afectată. Nu putem discuta decât pe zone. Important este ca temperatura să nu fie sub 0 grade la nivelul solului. Acum (n.r. ieri) la Iaşi sunt 4 grade. După ce vom discuta cu fermierii, abia atunci vom afla exact pagubele“, a explicat Eugen Ţicău, şeful Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Iaşi.

Contactat telefonic, în cursul zilei de ieri, Vasile Lungu, unul dintre cei mai importanţi agricultori ieşeni, ne-a explicat care este situaţia culturilor pe care le administrează.

„La o primă observaţie, la pomii înfloriţi, 50% din flori au avortat, deoarece nu au mai existat albine şi insecte care să facă polenizarea, a fost frig. Deci 50% din flori n-au polenizat, nu vor face rod. La vie, care are lăstarii de 3-5 centimetri, cred că 20%  dintre ei au degerat. Ei încă mai sunt acoperiţi de o pojghiţă de zăpadă. Când dă un pic căldura vom afla exact care este paguba. La cereale sperăm să nu fie nici o problemă, la cele -2 grade, cât au fost pentru o perioadă scurtă de timp. Lucerna este însă uşor pleoştită, însă la livadă va fi paguba cea mai mare“, a declarat Vasile Lungu, agricultor din Bivolari, comuna Trifeşti.

Acesta are 150 de hectare de vie şi 30 de hectare de pomi fructiferi. Cu tot cu culturile agricole, ieşeanul ajunge la 2.000 de hectare de culturi. Abia la sfârşitul săptămâniii viitoare, el îşi va da seama care sunt pierde­rile din cauza vremii.

Conform unui tabel cu date ştiinţifice, privind pragurile termice de îngheţ al culturilor, în diferite faze de vegetaţie (după Maximov), merii înfloriţi nu mai fac rod la mai puţin de -2 grade. La viţa de vie, mugurii au probleme de la -1 grad. Potrivit acestui tabel, cel mai ferit de probleme este grâul, care este afectat de frig doar dacă afară se ajunge la -9 sau -10 grade. La fel de rezistente sunt şi ovăzul, orzul, mazărea, floarea soarelui şi sfecla roşie, ultimele două îngheţând abia la -5 sau -6 grade. Plantele cele mai expuse la îngheţ sunt însă fasolea, castraveţii, tomatele şi tutunul, acestea cedând la temperaturi cuprinse între -1 şi 0 grade. Cu rezistenţă medie la îngheţ sunt: porumbul (-2 grade), cartoful (-2 grade) şi soia (-3 grade).

VEDEȚI ȘI:

TABEL: Cât de tare v-au fost afectate culturile după episodul de iarnă din aprilie!