Considerat ca fiind unul dintre europarlamentarii români cu cea mai mare vizibilitate şi influenţă la Bruxelles, Sorin Mois., nascut la Piatra Neamt, ă a vorbit ieri la Iaşi despre politicile de dezvoltare regională în Uniunea Europeană şi posibilele aplicaţii ale principiilor acestora în regiunea Moldovei. Dezbaterea a fost organizată de grupul civic “Moldova vrea autostradă”,  “Ziarul de IaşI” şi Camera de Comerţ a judeţului Iaşi, şi a avut loc la Camera de Comerţ, începând cu ora 15. Un alt invitat important la dezbatere a fost Aura Răducu, fostul ministru al fondurilor europene în guvernul Cioloş. Menţionăm că edilii locali nu s-au prezentat la acest eveniment, care-i priveşte în mod direct. Dezbaterea a început cu un studiu de caz prezentat de Adrian Covăsnianu, care a surprins diferenţa dintre dezideratul politic şi realitatea teritorială, în ceea ce priveşte construirea autostrăzii Tg. Mureş – Iaşi.

Conform datelor prezentate de acesta, autostrada se află în comă de 10 ani de zile, primele studii de fezabilitate realizându-se în anul 2007, când s-au cheltuit pentru studiu 0,8 milioane de euro. După 10 ani ,acest studiu se reface, la fel şi proiectele tehnice, după ce în anul 2012 proiectul a  fost introdus în TEN. Refacerea studiului şi a proiectelor tehnice pe cele trei tronsoane au costat peste 26 milioane euro. “Parlamentul nu a reuşit să depăşească stadiul embrionar al proiectului, în 10 ani nu s-a întâmplat nimic. Avem un trafic mediu spre intens pe drumurile nationale vizate de autostradă, însă nu existenţa traficului impune construcţia unei autostrăzi ci necesitatea de a lega punctual A de punctual B. De asemenea, societatea civilă, operatorii economici şi instituţiile nu fac un efort comun în această direcție”, concluzionează Adrian Covăsnianu. Acesta a mai dat şi două exemple unde lucrurile au mers fără prea multă birocraţie: cei 8,7 kilometri de autostradă Gilău-Nădăşelu şi cei 56 de kilometric Câmpia Turzii – Tg. Mureş. În primul caz, în 2012 s-a făcut licitaţia iar în prezent proiectul este făcut în procent de 86%.

La fel şi cu cel de-al doilea, unde lucrările au început după doar patru ani, iar în prezent se lucrează. “Am experinţa modelării economice pe comerţ internaţional, Am învăţat foarte mult despre slăbiciunile ei şi am aflat că această modelare este o fotografie a trecutului. Centrul de gravitaţie al economiei se mută spre vest, suntem o economie foarte deschisă care trăieşte din comerţ. Moldova este tot mai izolată, şi din cauza Carpaţilor Orientali, şi din cauză că Republica Moldova şi Ucraina nu sunt nişte poveşti de succes. La câţiva kilometri de noi începe alt univers, o altă lume, mai sumbră. Evident că şansele de dezvoltare sunt mai mici pentru Moldova, o autostradă ar scoate-o la Occident”, explică Sorin Moisă. Acesta mai menţionează faptul că este convins de faptul că, geopolitic, o astfel de autostradă ar avea un rol strategic, dar crează şi acel efect psihologic la locuitori, şi anume, că nu sunt rupţi de lume.  “Dacă ar fi să avem vreodată  această autostradă, trebuie să ne asigurăm că studiul de fezabilitate este foarte bine făcut, trebuie făcute foraje dese pentru a se vedea rezistenţa solului, studiate variantele ocolitoare, drumuri de acces, ca să nu se întâmple ca la Orăştie- Sibiu, unde s-a surpat autostrada. Iar studiul să nu se amâne până la calendele greceşti”, mai adaugă Moisă. Invitaţii au mai vorbit şi despre soluţii de finanţare a acestui proiect dar şi de  faptul că în perioada 2020-2025, lucrările la autostradă ar trebui să înceapă. Sorin Moisă este considerat de site-ul Politico.eu pe locul 31 ca influenţă în rândul tuturor parlamentarilor europeni. El este cunoscut şi pentru negocierea eliminării vizelor pentru români de către Canada, care s-au purtat în cadrul negocierilor mai ample ale CETA.